Hello! Inainte sa va apucati sa cititi capitolul, am o rugaminte micuta. De pe alt username, mi-am facut un nou blog. N-are treaba cu fanfiction-ul, este un blog cu versuri! Cautati versurile melodiilor preferate, iar daca nu le gasiti, am deschis si o sectiune de cereri. As aprecia daca cei interesati ar intra pe acolo si ar lasa o parere, si daca ati mai da sfoara in tara despre el :-). Blogul este aici. Iar pagina de Facebook a blogului o gasiti aici.
Acum, spor la citit!
Emmett POV
Cred ca imi scapa ceva. Nu erau suparati! Nu se purtau cu nimic mai diferit! Bella nu-si iesise din minti nici macar o data astazi!
Alice a zambit, urmarindu-i cu privirea pana au disparut din raza noastra vizuala. Apoi s-a intors spre mine, iar zambetul ii disparuse complet.
“Ce se petrece?” a sasait ea.
M-am uitat la sotia mea pentru ajutor. Ea si-a incrucisat bratele pe piept, cu acea privire pe care o vazusem de atatea ori. Cea care insemna ca aveam sa petrec cateva nopti reci pe canapea.
“Care-i treaba?” am intrebat eu inocent, zambind la Rose si la spiridusul dement. Niciuna nu s-a lasat. De fapt, Rose facuse un pas spre mine.
“Ce s-a intamplat?” s-a uitat ea urat. “Ar trebui sa-si iasa din minti.”
Alice a incuviintat din cap.
“Le-ai pus inelele pe degete?”
“Da.” am spus eu. “Poate au cazut in timp ce dormeau, sau ceva.”
“Sau le-au dat jos.” S-a uita Rose suspicioasa in directia unde disparusera ‘proaspetii casatoriti’ dar nu se vedeau prin multime.
M-am incruntat.
“Deci stiu?” am spus eu incet. “Dar n-au…nicio problema cu asta?”
“Si nu ne spun!” a pufnit Alice.
Rose s-a uitat inapoi la noi, cu o incruntatura ferma pe fata ei frumoasa.
“Ce e in neregula, Rosie?” am intrebat.
Ea si-a dus degetele la tample.
“N-au nicio problema cu asta.” a gemut ea. “Ce am facut?”
Alice a clipit ca si cum intelegea acum despre ce vorbea Rosie.
“O, nu.” a icnit ea.
“Ce?” Acum chiar incepusera sa ma sperie.
Rose s-a intors spre mine, putin palida.
“Ideea era sa-i facem sa-si iese din minti facandu-i sa creada ca sunt casatoriti.” a oftat. “Dar pare sa le..placa oarecum ideea si acum…”
“Trebuie sa le spunem ca nu sunt de fapt casatoriti.” a terminat Alice.
Fetele s-au uitat la mine si Jasper a incuviintat din cap.
“De ce va uitati la mine?”
“A fost planul tau!” a pufnit Rose. “Ti-am spus s-o lasi balta.”
Si Jasper s-a uitat urat la mine.
“Trebuie sa le spui, omule.” a insistat el.
“Eu?” am intrebat. “De ce?”
Rose s-a uitat urat, acea privirea care spunea ca nu aveam sa petrec cateva nopti reci pe canapea pentru ca aveam sa fiu norocos daca ma lasa sa intru in casa.
“A fost ideea ta.” a repetat ea. “Rezolv-o.”
Am inghiti in sec. Data viitoare cand am un plan genial, o sa scriu despre el pe un blog si o s-o las balta.
“Bine.” am cedat. “Le spun eu.”
Un pusti in adolescenta cu cosuri ne-a facut semn mie si lui Rose ca ne venise randul. Mi-am pus bratul dupa umerii lui Rosie in timp ce ochii lui o studiau atent. Apoi mi-a intalnit privirea si eu am ridicat o spranceana. El a inghitit in sec, uitandu-se repede in alta parte. Am zambit victorios dar urmatorul lucru care a iesit din gura sotiei mele mi-a sters zambetul.
“Ai 48 de ore sa repari asta, Emmet McCarty.” a soptit ea. “Nu-mi place sa ma joc cu fericirea prietenei mele.”
Stiam cand Rosalie vorbea serios. Avea sa stea pe aproape cu un cronometru pana ne intorceam in Forks maine seara, cand timpul meu limita avea sa se termine.
Pustiul mi-a evitat privirea si s-a asigurat ca centurile de siguranta erau fixe dar si-a tinut ochii departe si de Rosie. Bun.
“Tineti-va mainile si picioarele inauntru tot timpul.” a anuntata tipul cu cosurile.
“Fara sex pana cand nu le spui.” a jurat Rosalie
Fir-ar.
Bella POV
Rosalie nu a vomitat, dar Emmett arata putin verde. Edward si-a pus bratul in jurul meu in timp ce ne plimbam prin parcul de distractii, dar nimeni n-a spus nimic despre asta. Nici eu. Edward pur si simplu a ridicat o spranceana la mine, dar eu am ridicat din umeri.
“Daca tot o sa mori in curand, pot sa cedez si eu putin.” am soptit eu, zambind in timp ce el a gemut.
“N-o sa mor.”
Am ridicat din umeri.
“Poate ca da, sau poate ca nu.”
“Cine moare?” a intrebat Emmett, vocea lui urcand cateva octave. M-am uitat urat la el. Se purtase ciudat de cand eu si Edward ne intorseseram de la chisocul de vata de zahar, ciudat chiar si pentru Emmett.
“Ce-i in neregula cu tine?” l-am intrebat.
"Cu mine?” a intrebat, facand semn spre el insusi. “Dar cu voi doi?”
“Nimic.” am spus eu repede, in acelasi timp cand Edward spunea, “Crede ca o sa mor.”
M-am uitat urat la el si el a zambit,
“Dap.” a incuviintat el din capm uitandu-se la prietenii nostri. “Am convins-o ca sunt pe moarte ca sa ma lase sa o tin de mana.”
A ridicat din sprancene la mine si eu mi-am dat ochii peste cap
“N-o sa mori?” am intrebat dramatic, tragandu-mi mana din a lui. “Atunci intelegerea cade.”
“Nu fi asa dezamagita, dulceata.” a spus el jucaus.
“Da.” a pufnit Emmett. “Si cica eu ma port ciudat.”
Rose l-a inghiontit pe Emmett cu cotul in coaste, uitandu-se urat la el si el brusc a devenit foarte interesat de standul de hotdog. Nici macar nu-si terminase inca vata de zahar dar asa era Emmett despre care vorbeam noi. Sunt sigura ca singurul lucru pe care-l planuia el atent erau mesele.
“Ce se petrece?” am sasait la prietenii mei in timp ce Emmett se indeparta intentionat catre standul de hotdog.
Ochii lui Rose s-au marit.
“Merg cu Emmett.” a fugit ea dupa el.
“Jasper vrea un hotdog.” a chitait Alice, abandonandu-si logodnicul.
Am ridicat o spranceana la singurul ramas langa noi, o caprioara cu parul suvitat. Jasper.
“Eu..eu nu am nevoie de…” s-a oprit oftand, trecandu-si degetel prin par. Ce-i cu Cullen-ii si cu obiceiurile lor nervoase?
“Va rog, nu ma obligati sa fac asta.” a implorat el.
Mi-am ingustat ochii la el.
“Sa te obligam sa faci ce?” am intrebat suspicioasa.
“Sa explic ce pun ei la cale.”
Mi-am pus mainile pe solduri.
“Jasper Cullen.” am amenintat eu. “Ai face bine sa ne spui ce se petrece.”
El s-a incruntat.
“V-am ajutat prin a nu-i spune lui Alice ca sunteti impreuna si acum eu va cer o favoare.”
M-am bosumflat.
“Nu ma faceti sa explic asta.”
Am pufnit in timp ce Edward i-a dat dreptate. M-am uitat urat la el, dar el pur si simplu a ridicat din umeri.
“E corect.” a argumentat el. “O sa ne dam seama in curand.”
Jasper a incuviintat repede din cap.
“Asa va fi.” a fost el de acord. “Emmett trebuie sa va spuna in curand.”
“Sa ne spuna ce?” am intrebat exasperata.
Jasper a refuzat sa-mi intalneasca privirea.
“Doar amintiti-va ca eu n-am avut nimic de-a face cu asta.” ne-a amintit el incet pregatindu-se sa plece. “Am incercat sa va avertizez.”
M-am incruntat.
“Ce naiba?”
Edward a incuviintat din cap, incruntandu-se in directia in care tocmai disparuse varul sau.
“Ce crezi c-a fost asta?”
Mi-am scuturat capul, urmarindu-i pe prietenii nostri discutand incet.
“N-am nici cea mai vaga idee.”
“Asta are legatura cu farsa lui Emmett.”
Ochii mei s-au marit.
“Da!” am exclamat. “De ce nu m-am gandit la asta?”
Edward a zambit, tragandu-ma la el si sarutandu-ma pe crestet.
“Pentru ca eu sunt jumatatea ta cea buna?” a incercat el jucaus sa ghiceasca.
Mi-am dat ochii peste cap.
“Daca tu esti jumatatea mea cea buna, atunci sunt complet terminata.”
Edward s-a prefacut jignit dar stia ca glumeam. In mare parte.
“Deci toti stiu ce farsa are Emmett de gand sa ne faca?”
Edward a oftat.
“Asta cred eu.”
M-am bosumflat.
“Atat de nedrept.”
El a chicotit.
“Putem oricand sa ne luam revansa, iubire.” a promis el. “Vreau sa spun, nu poate fi chiar atat de rau.”
Presupun ca avea dreptate. Adica, dupa tot ce se intamplase in weekend-ul asta, trezindu-ne casatoriti si fiind de acord sa le spunem prietenilor nostri…dupa ce ii spuneam tatei, era de-a dreptul sufocant. Pur si simplu…
“Nu.” am icnit eu.
Edward s-a uitat la mine cu ochii largi.
“Esti bine?”
“N-ar face-o!” am exclamat.
“Cine n-ar face ce, Bella?”
“Emmett.” am sasait. “Asta e prea de tot.”
Imi simteam pulsul si in urechi si stomacul meu se intorsese pe dos. Asta era absolut ridicol. Emmett niciodata nu s-ar fi gandit la ceva atat de diabolic. Daca…
Nu. Nu puteam…sigur ca nu voiam…sa fiu casatorita cu hotul-de-camionete.
“Ce?” a intrebat Edward, deja disperat. “Cu siguranta nu sunt jumatatea cea buna pentru ca n-am nicio idee unde vrei sa ajungi.”
Inima mi s-a strans la tachinarea lui jucausa. Voiam sa fiu casatorita cu Edward! La naiba! Cum se intamplase asta? Nu puteam sa-mi doresc asta. Dar la gandul ca totul fusese o inscenare, stomacul mi s-a strans aproape dureros.
“Trebuie sa gasim certificatul de casatorie.” am soptit eu, intreghul meu univers parand sa se invarta ca intr-un roller coaster de care am crezut ca scapasem.
“Nu stiu unde e.” a spus Edward, incruntandu-se in timp ce-mi indeparta cateva suvite de par de pe fata.”Iubito, esti bine?”
Un nod mi s-a pus in gat si am incercat sa inghit.
“Trebuie sa-l gasim.” am soptit din nou. Jasper incercase sa ne avertizeze…N-o sa ne imbatam sau ceva.Nu va vom lasa sa faceti nimic prostesc.
Ba da. Ne lasasera. Ne imbatasera si ne facusera sa credem ca eram casatoriti. Fusese o farsa gata sa faca istorie.Dar daca asa se intamplase, era de asemenea ultima farsa pe care avea s-o mai faca Emmett McCarty. Aveam sa ma asigur eu de asta si sunt sigura ca si Edward era doritor sa ma ingrop cadavrul dupa ce-i spuneam teoria mea. Sigur ca era nevoie de amandoi ca sa-l miscam. Si Rosalie avea sa fie indurerata o vreme avand in vedere ca o lasasem vaduva dar putea sa treaca peste.
Rosalie. Fusesera toti implicati? Mie imi suna ca si cum toti stiau. Asta mirosea. Stiusera toata dimineata cat ne plimbaseram, dansaseram unul in jurul altuia crezand ca suntem casatoriti si nu spusesera nimic. Cu exceptia lui Jasper care incercase sa ne avertizeze, desi putea sa fi incercat putin mai mult.
Dar unde lua sfarsit farsa? Imi aminteam ca faptul ca-i spusesem lui Edward ca-l iubeam fusese real. Ne convinsesera ei sa spunem asta?
“Bella, iubito. Chiar incepi sa ma ingrijorezi, iubire.” a spus Edward, fluturandu-si mana in fata ochilor mei.
Eu i-am luat-o si i-am sarutat palma, surprinzandu-ne pe amandoi.
Am inghitit din nou in sec. Sigur ca-l iubeam.Si ce daca ne certam ca Sid si Nancy? Imi placea sa-l fierb la foc mic din cand in cand. Si imi placea ca mereu imi asculta parerile, chiar daca cu greu era de acord cu vreuna din ele. Era el insusi intr-un fel special in care numai el putea fi. Nimic din ce faceam nu era conventional, dar inca eram noi.
“Chiar il urasc pe Emmett.” am pufnit.
“Toti il uram pe Emmett.” a incuviintat Edward din cap, incercand sa fie incurajator. “Mananca prea mult si blocheaza soarele.”
M-am incruntat.
“Ce?”
El a chicotit.
“N-am nicio idee.” a recunoscut. Si-a trecut degetul mare peste obrazul meu, cautandu-mi ochii. “Bella, ce se petrece?”
Am inspirit adanc, inchizandu-mi ochii starns. Avem o durere de cap.
“Cred ca Emmett ne-a imbatat si ne-a facut sa credem ca suntem casatoriti.” am soptit.
Degetul lui a incetat sa se mai miste si am deschis ochii cu ezitare ca sa-l vad pe Edward cu o expresie de nedescifrat pe fata. Parea socat, aproape la fel ca atunci cand ii spusesem de dimineata ca suntem casatoriti. Fusese doar azi dimineata? Se intamplasera atat de multe de atunci. Realizasem ca-i spusesem ca eram indragostita de el, ne tinusem da mana in fata prietenilor nostri, ii spusesem unei straine povestea noastra si fusesem de acord sa le spunem tuturor, inclusiv tatei.
Am palit. Slava Domnului ca ne dadusem seama de asta inainte sa-i spunem lui Charlie. Edward credea ca exageram, dar Charlie chiar il putea impusca. Ar fi fost pacat sa moara din cauza unui lucru atat de absurd ca o mica farsa.
“N-ar face-o.” a soptit Edward dar eu eram deja atat de mult in fata lui incat mi se parea nebunesc.
“Trebuie sa plateasca.” l-am anuntat.”Si am planul perfect.”
Edward a clipit.
“Cum se face ca tu deja ai procesat asta?” a intrebat.
Am ridicat din umeri.
“Gandesc repede.” El a ridicat o spranceana.
“Nu suntem cu adevarat casatoriti?”a intrebat.
Mi-am plecat privirea in pamant, si cu piciorul am lovit in nisip. Nu voiam ca el sa vada dezamagirea mea surprinzatoare in legatura cu asta. Din cate stia el, eu asteptam ca tata sa-l impuste ca sa pot lasa totul in urma. Pana cand am realizat ca el nu era de fapt al meu oficial.
“Nu stiu.” am spus eu incet. “Dar nu pare sa fie asa.”
“Trebuie sa gasim certificatul ala.” a spus el brusc,
Mi-am ridicat privirea ca sa-i vad expresia determinata.
“Suntem casatoriti.” a spus determinat.
Am inghitit in sec, incuviintand din cap.
“Poate.”am soptit,dorindu-mi ca faptul ca o spusesem sa fie suficient ca sa fie si adevarat. Ca Peter Pan zburand prin camera, gandindu-se la lucruri fericite. Daca credeam ca eram casatorita cu Edward, avea sa fie adevarat, nu? Da, nici eu nu credeam.
Ce se intampla cu mine? O secunda suntem dusmani de moarte si apoi am ochii inlacrimati pentru ca nu ma casatorisem cu el in Vegas? Dar apoi, presupun ca nu fuseseram niciodata dusmani de moarte. Fusese salvatorul meu cu Mike Newton, planul meu de scapare in seara stripperilor, prietenul meu cand calcasem cu masina pisica vecinei. Chiar si cand incercam sa nu-l plac, nu fusesem niciodata legata de cineva mai mult. La ce trebuia sa ma astept daca nu eram casatoriti? La un alt Paul? Era sexy, dar nu puteam vorbi despre nimic. La un alt Mike Newron?
M-am cutremurat.
Deci eu si Edward nu eram de acord in privinta unor lucruri. Bine, majoritatea lucrurilor, dar cel putin vorbeam. Probabil ca mereu avea sa fie asa si mie-mi placea ideea, fie ca eram casaroriti, ca ne intalneam, ca eram dusmani de moarte sau doar prieteni, il voiam pe Edward Cullen in viata mea. Si ce daca mai aveam cateva certuri pe drum? Nu era mare scofala daca ne omoram vreo doi prieteni si sfarseam inchisi pe viata.
Partea favorita? Ce credeti despre toate asea? Astept pareri! :-D
Si nu uitati! DB si Hot-De-Camionete au aterizat si pe Facebook!
