sâmbătă, 3 septembrie 2011

Capitolul 19: Cuvantul zilei este Comunicare



Hello! Inainte sa va apucati sa cititi capitolul, am o rugaminte micuta. De pe alt username, mi-am facut un nou blog. N-are treaba cu fanfiction-ul, este un blog cu versuri! Cautati versurile melodiilor preferate, iar daca nu le gasiti, am deschis si o sectiune de cereri. As aprecia daca cei interesati ar intra pe acolo si ar lasa o parere, si daca ati mai da sfoara in tara despre el :-). Blogul este aici. Iar pagina de Facebook a blogului o gasiti aici.

Acum, spor la citit!


“L-ai gasit?” am intrebat, inchizand sertarul in care tocmai ma uitasem.

“Nimic.” a oftat el, trecandu-si degetele prin par. “Nu e aici. Oare la ce s-a gandit?”

M-am aruncat in pat.

“Probabil ca vom fi suparati.” am spus eu, holbandu-ma la tavan. “Ar fi fost o farsa buna daca nu ne-ar fi placut atat de mult.”

De indata ce cuvitnele mi-au alunecat pe buze, Edward a inghetat deasupra bagajului in care cauta certificatul nostru de casatorie.

“Ce?”

Fiecare injuratura pe care o stiam mi-a trecut prin cap. Ce spusesem?

“Nimic.” am spus repede.

El s-a intors spre mine cu fata inghetata de soc.

“Bella.” m-a indemnat el serios. “Tie…iti place sa fii casatorita cu mine?”

Fata mi s-a colorat.

“Dar tie iti place sa fii casatorit cu mine?” am incercat.

“Eu te-am intrebat primul.”

Hot de camionete prost cu zambetele lui increzute! Si la naiba cu raspunsurile lui juvenile! Acum trebuia ca eu sa raspund prima.

M-am uitat in jos, incapabila sa-i intalnesc privirea, si am inceput sa am joc cu degetele.

“Nu e chiar atat de ingrozitor pe cat credeam.” am trantit-o, incecand sa sun nonsalanta. Nu cred c-a functionat.

Am indraznit sa ma uit la el printre gene. Zambetul lui s-a largit.

“Sunt atins.” a chicotit.

Eu m-am strambat.

“Dar tu, Cullen?” i-am intors-o. “Cum ti se pare tie renuntarea la viata de celibatar?”

Zambetul lui s-a largit in timp ce se indrepta spre mine aratand ca un adevarat pradator. Am inghiti in sec.

“Minunata.” a anuntat, zdrobindu-si buzele de ale mele.

Am icnit, topindu-ma. Cum era posibil sa stau suprata pe el cand imi facea asa ceva? Era absolut imposibil. Dar desigur ca de asta o si facea.

“Ce o sa facem cu Emmett?” am murmurat, refuzand sa-mi desprind buzele de ale lui pentru mai mult timp decat era nevoia pentru intrebare.

“Il omoram mai tarziu.” a murmurat si el, muscandu-mi buza inferioara. “Acum nu te mai gandi la Emmett incat eu incerc sa te sarut pana iti pierzi simturile.”

Am zambit, inclestandu-mi degetele in parul lui. Parea sa-i placa la nebunie asta.

Incerca? Misiune indeplinita, cadet spatial!

“Hm.” am oftat. “Daca asa ma saruti cand ma gandesc la Emmett, ce-ai face daca m-as gandi la Jasper?”

Ce? Deja ii permisesem micutului dracusor de pe umar sa conduca operatiunea. Pustoaica cea buna nu ma ducea nicaieri!

El a marait si un fior mi-a tercut de-a lungul sirei spinarii. Multumesc, dracusorule pe de umar!

“Nu joci cinstit, dulceata.” a gemut el, acum trecandu-si varful limbii peste buza mea inferioara. De ce as juca eu cinstit?

“Nu se presupune ca ar trebui sa ma saruti pana imi pierd simturile?” am icnit eu cand m-a muscta usor de buza.

A adancit sarutul, efectiv facandu-ma sa-mi uit propriul nume.

Apoi s-a indepartat, lasandu-ma sa respir sacadat. Am clipit, clar ametita. Cand am reusit sa-mi recapat vederea si simtul echilibrului l-am vazut pe Edward stand linistit pe scaun, cu acel ranjet blestemat pe fata.

“Fraier.” m-am uitat eu acuzator.

El a chicotit.

“Nu stiu despre ce vorbesti, DB.”

Mi-am dat cateva suvite de par la o parte de pe fata pufnind. Sigur ca nu!

“Deci, ce o sa facem cu Emmett?” a intrebat el conversational. Nemernic increzut! Ma tachina.

“Ma bucur ca ai gasit metode sa te amuzi.” am pufnit. Credea ca e amuzant. Nu asa repede, Cullen.

El a ranjit.

“Oh, face timpul sa treaca mai repede.” a ridicat el indifferent din umeri.

Ma gandeam sa-i inchid gura usturator, dar stiam pana acum ca n-ar fi ajutat la nimic, as ca am decis sa ma distrez putin.

“Aa, da?” am ridicat o spranceana.

El a incuviintat din cap. Cineva chiar trebuia sa-i stearga ranjetul de pe fata. Si din moment ce eu eram iubita-oarecum-sotia lui pentru o zi, presupun ca-mi castigasem dreptul asta.

M-am ridicat din pat si mi-am indreptat hainele. M-a privit curios in timp ce ma adunam si traversam camera. Mainile sale s-au ridicat pentru a se odihni pe soldurile mele cand am ajuns in fata scaunului.

Acum te-am adus unde voiam eu, istetule!

“Ma pot gandi la o metoda mai buna care sa faca timpul sa treaca mai repede.” m-am aplecat si am tors in urechea lui.

Ha! Acum nu mai ranjea. A inghitit in sec, iar marul lui Adam dansa.

“Da?” a parut el foarte interest de propunerea mea.

Am incuviintat din cap, lingandu-mi buzele. Ochii lui au zburat spre gura mea, urmarindu-mi limba trecand peste o buza, apoi si peste cealalta. Baiat prostut, atat de usor de manipulat. Hei, nu ma judecati.

“Un pui de somn lung.” am terminat senina.

El a clipit.

“Ce?”

“Un pui de somn.” am repetat, incercand sa nu rad de expresia lui. “A fost o zi lunga si maine plecam. Ai spus ca patul meu e cel de pe stanga, nu?”

El si-a lasat capul pe spate si a inchis ochii.

“Patul de pe stanga.” a incuviintat el din cap, cu vocea stinsa.” Da. Al tau.”

Am zambit, sarutandu-l pe obraz.

“Minunat! Multumesc.”

Apoi am sarit in patul de pe stanga si m-am facut comoda.

“Unde te duci?” am intrebat.

Edward se afla deja la jumatatea camerei.

“Ma duc sa fac un dus rece.” a spus el, uitandu-se urat la mine.

Am chicotit.

“Nu stiu despre ce vorbesti, dulceata.” i-am intors-o. Razbunare. Dulce, dulce razbunare.

El si-a dat ochii peste cap.

“Sigur ca nu stii, iubire.”

“Ce-am invatat din asta?” am cantat eu.

El s-a incruntat, prefacandu-se ca se gandeste.

“Niciodata sa n-ai incredere intr-o femeie frumoasa?” a incercat.

Mi-am scuturat capul, afundandu-ma in patul divin.

“Nu te pune cu mine.” l-am corectat, zambind jucausa. “Asta a fost lectia, hot de camionete. Nu te pune cu mine.”

El s-a pocnit peste frunte.

“Oh.” a facut. “Asa e, corect.”

“Atat de aproape.” am intrat in joc.

El a incuviintat din cap, amuzamentul dansandu-i in ochi.

“Nu-ti face griji, Frumoasa Bella.” a zambit. “Mi-am invatat lectia.”

Am incuviintat din cap, mandra de mine insami.

“Niciodata n-o sa te mai las incalzita si ofticata din nou.”

Am icnit indignata, cu obrajii de un rosu aprins, si am aruncat o perna in el.

“Du-te sa-ti faci dusul rece, hot de camionete.” am pufnit.

El a ras, aruncand perna inapoi la mine si mi-a facut cu ochiul.

“Ah, si, Edward?” am strigat.

El a scos putin capul pe usa din baie.

“Am totul planuit pentru razbunarea pe Emmett.” l-am informat. “Doar intra in joc la momentul potrivit.”

El si-a dat ochii peste cap.

“Cum spui tu, draga.”

Am zambit, intorcandu-ma la muntii mei de perne. Si ce daca nu aveam o bucata de hartie care sa ateste ca eram casatoriti? Era al meu si intentionam sa ramana asa.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

Aveam cel mai grozav vis. Stateam pe un nor de bezea si mirosea minunat. Ma intrebam cat de mult puteam manca fara sa cad prin nor si sa strabat vazduhul spre o eventual moarte.

Cineva radea in visul meu. As fi recunoscut acel ras oriunde, chiar si in somn. Ce cauta aici?

“Si tu mananci bezele, Edward?” am murmurat.

El a ras si i-am simtit buzele pe frunte.

“Vorbesti in somn, iubire.”

Mi-am scuturat capul, cascand somnoroasa.

“Ba nu.”

El a mormait ceva ce mi-a sunat ca ‘se cearta cu mine chiar si cand doarme’ si eu am crapat un ochi.

Nu, somn, vino inapoi!

“Edward?” am cascat, intinzandu-mi bratele deasupra capului. Eram afundata in cel mai confortabil pat din cate existau in istorie si mai erau si bezelele mele, pernele care miroseau minunat a levantica. Slava Domnului ca nu muscasem din ele. Asta ar fi fost jenant.

“Un vis interesant?” a zambit el, dandu-mi o suvita de par dupa ureche.

Am zambit somnoroasa, incuviintand din cap.

“Mm-hm.”

El a chicotit, sarutandu-ma pre frunte.

“Mai poti dormi putin.” a spus. “Alice vrea sa mergem la dans diseara.”

M-am incruntat, scuturandu-mi capul.

“Sunt furioasa si pe Alice.” am mormait. “Fara dans.”

El mi-a studiat fata pentru o clipa inainte sa incuviinteze din cap.

“Fara dans.” a acceptat el. “O sa ne anuntam bolnavi.”

Am zambit, topindu-ma in atingerea lui.

“Niciodata n-o sa accepte. O sa ne anuntam morti.”

El a ras.

“Bine, o sa ne anuntam morti.”

Mi-am inchis ochii, gata sa ma intorc la lumea mea de vis dar mana lui Edward a disparut de pe fata mea. M-am incruntat.

“Ce faci?” am intrebat.

El a ridicat o spranceana.

“Ne anuntam morti?”

Mi-am scuturat capul, intinzandu-ma spre el.

“Poti anunta mai tarziu.” am spus eu, impletindu-mi degetele cu ale lui.”Ramai.”

Acum ambele sprancene i-au sarit in sus.

“Ce?” a intrebat, uitandu-se in jur ca si cum credea ca vorbesc cu cineva din spatele lui.

L-am tras de mana si m-a lasat sa-l tin langa mine in pat. Am oftat, ghemuindu-ma in el.

“Ramai cu mine.” am murmurat somnoroasa, deja la jumatatea drumului spre lumea mea de vis.

El si-a odihnit obrazul pe capul meu si eu m-am cuibarit in acel loc unde gatul lui se intalnea cu umerii. Aw, asa e mai bine.

“Pornim spre taramul somnului.”

El a ras, incolacindu-si bratele in jurul talieie mele.

“Sh.” a chicotit. “Culca-te.”

N-a avut nevoie de prea multa putere de convingere asupra mea si am adormit usor.

………………………………………………………………………………………………………………………………………

A doua oara m-am trezit inaintea lui Edward. Sau cel putin asa credem.

Parea atat de linstit dormind, cu bratele in jurul meu si cu fata intruchipand calmitatea.

“Sunt flatat de treaba cu holbatul, dar realizezi ca sunt treaz, nu?” a spus el, parand catusi de putin somnoros.

Am tresarit, surprinsa, si el a chicotit, deschizandu-si ochii astfel incat eu sa ma inec in verde cald.

“Cat timp ai dormit?” am intrebat eu pe un ton aproape acuzator.

El a ridicat din umeri, tragandu-ma chiar mai aproape si i-am simtit respiratia pe gat.

“N-am dormit deloc.” a recunoscut el.

M-am incruntat.

“Deci pur si simplu ai stat aici tinandu-ma in brate cat timp am dormit?”

El a incuviintat din cap.

“Nu eram prea obosit.”

“Perversule.” l-am plesnit peste brat in timp ce ne ghemuiam mai mult unul in altul. Respiratia lui pe gatul meu ma gadila si n-am putut sa nu chicotesc putin, ma tem ca inmuind forta acuzatoare.

El s-a uitat la mine si a zambit.

“Ba nu.” m-a contrazis. “Doar profitam de situatie. Esti mult mai simpatica atunci cand dormi.”

M-am uitat urat la el in joaca, lovindu-l in umar. Desi probabil ca era adevarat. Dormisem grozav noaptea trecuta din cauza acoolului dar cu toata tulburarea asta emotionala din timpul zilei fusesem din nou extenuata. Nu mai aveam energie sa ma prefac ca nu-l placeam.

“Sunt mereu simpatica.” l-am tachinat.

El a chicotit.

“Sigur ca esti.” a incuviintat din cap. “Niciodata n-ai amenintat sa chemi politia, n-ai aruncat un tampon in mine, nu m-ai lovit pe sub masa…”

“Hei!” l-am intrerupt. “N-am aruncat tamponul in tine. M-ai speriat si am aruncat cu geanta in tine. Dar s-a intamplat ca tamponul sa zboare din geanta.”

A continuat fara sa tina cont de intreruperea mea.

“Nu m-ai facut sa cred ca ieseai cu prietenul tau gay, nu mi-ai furat telefonul, si nu m-ai lasat cu o problema foarte incomoda.”

Obrajii mi s-au imbujorat in timp ce vocea lui scadea cu cateva octave in timp ce mentiona ultima belea.

“Cum a fost dusul tau?” l-am intrebat conversational.

El a oftat.

“Rece.”

Am chicotit.

“Niciodata sa nu te pui cu mine, tinere.” i-am amintit.

“Trebuie sa incetezi sa mai vorbesti ca Yoda.”

Am ras, ghemuindu-ma, din nou, si mai tare in el, si am inchis iar ochii. Doamne, ce bine mirosea!

“Dar dupa dus a fost totusi bine.” a continuat.

Am deschis ochii pentru a-l privi, bucurandu-ma de momentul nostru. Nota personala, avem nevoie de mai multe momente din astea cand nu-l amenint cu moartea si cand nu ma innebuneste ca sport recreational.

“Aa, da?”

A incuviintat din cap, un zambet sincer, autentic, luminandu-i trasaturile.

“Am vrut sa o trezesc pe prietena mea minunata si ea avea visul asta ciudat…”

“Despre mancatul norilor de bezea.” l-am informat.

S-a gandit la asta pentru o clipa.

“Bine.” a continuat. “Avea visul asta despre mancatul norilor de bezea si m-a rugat sa trag un pui de somn cu ea.”

“Ceea ce n-ai facut.” l-am acuzat. “N-ai dormit deloc.”

“Dar am tinut-o in brate pe anterior mentionata prietena minunata in timp ce dormea.” s-a aparat.

Eu m-am imbujorat.

“Si e mult mai draguta atunci cand doarme.” a terminat, mandru de el insusi.

Mi-am dat ochii peste cap, ridicandu-ma in sezut. Edward a scos un sunet carea facea clar faptul ca nu-i convenea, dar eu m-am aplecat si l-am sarutat usor.

“Trebuie s-o sunam pe Alice.” i-am amintit.

El a incuviintat din cap.

“Bine.” a fost de acord.”Da, shh, se presupune ca sunem morti.”

Am ras, intinzandu-ma dupa telefonul care era pe noptiera.

“Hei.” am spus eu bland cand fosta mea prietena a raspuns.

“Unde sunteti voi doi?” a inceput ea. “Trebuie sa fim in club in cinci minute. V-am tot sunat, dar..”

“Nu mergem, Alice.” am informat-o taios. “Eu si Edward avem cateva lucruri de discutat.”

Ea incepuse sa protesteze, dar eu am intrerupt-o.

“Vezi tu, ne-am trezit azi dimineata ca sa aflam ca suntem casatoriti si am realizat la amiaza ca a fost doar o farsa a prietenilor nostri retardati.”

Ea a icnit si eu am incuviintat din cap. Da, piticule, esti atat de terminata.

“Deci dupa cum vezi, avem multe de pus cap la cap.” am continuat pe tonul meu professional.

“Imi pare rau, Bel…”

“Daca inca vrei sa te ajut cu nunta sau chiar sa vin la nunta ta, n-o sa spui nimanui ca eu si Edward stim ca e o farsa.” am intrerupt-o. Eram sigura ca in cele din urma aveam sa fim prietene din nou, dar acum tot ce voiam era sa ma razbun pe Emmett. Nu puteam fi distrasa de scuzele ei.

“Sa va distrati la dans.” i-am spus senina inainte sa inchid.

Edward pur si simplu a clipit.

“Nu trebuie sa va puneti cu ea, fratilor.” a mormait el in final.

Am ras, aruncandu-ma inapoi pe pat.

“Nu trebuie sa mergem la dans.” l-am informat inutil.

“Mie-mi spui?” a chicotit el.

Tacerea s-a lasat pentru cateva momente inainte ca Edward sa o rupa.

“Deci, avem lucruri de discutat?” si-a dres el glasul, sunand aproape timid.

Am inchis ochii. Asta avea sa fie stanjenitor. Nu ducea nicaieri bun si tot ce voiam era sa dorm in bratele lui Edward, sa inghet momentul in timp, unde eram fericiti si impreuna. Dar stiam ca trebuia sa clarificam lucrurile.

Am incuviintat cu regret din cap.

“Chiar avem.”

Amandoi am incuviintat din cap, in acord total, dar niciunul nu a spus nimic. Am oftat, tarandu-ma si ghemuindu-ma din nou in el.

“De unde ar trebui sa incepem?” am soptit.

Edward si-a pus bratul in jurul meu, insotindu-mi oftatul cun unul de-al sau.

“N-am nici cea mai vaga idee.” a spus el, sunand neajutorat. Stiam cum se simtea.

“Poate ar trebui sa incepem prin a ne gasi un nou grup de prieteni?” a sugerat el.

Eu am chicotit, jucandu-ma cu degetele lui in timp ce ma gandeam.

“Jasper a incercat sa ne avertizeze.” i-am amintit.

“Putea sa incerce ceva mai mult.” a spus el taios.

Mi-am ridicat privirea, surprinsa sa descopar focul furiei captive in fiecare trasatura a fetei lui. M-a ridicat si l-am sarutat bland, incercand sa-i fac strambatura sa dispara. Arata complet nelalocul ei pe fata lui de obicei zambitoare.

“N-au stiut ca avea sa se termine asa.” am incercat eu sa-i ofer inca un argument, desi si eu eram furioasa, deci nu stiu de ce incercam.

El a ridicat din umeri.

“Presupun.” mi-a dat dreptate. “Inca sunt furios pe el.”

Am incuviintat din cap.

“Inca sunt furioasa pe Alice.” am adaugat.

“Cu siguranta Alice. Si Emmett.”

S-a incruntat si mai tare in timp ce-i pronunta numele si eu mi-am simtit narile dilatandu-se.

“Emmett.” am sasait.

“O sa-l facem sa plateasca, nu?” a verificat el.

“Desigur.” l-am asigurat. “S-ar putea sa fie putin trecut de limita, dar..”

“Sunt sigur ca merita orice ai planuit.”

Am zambit.

“Da, merita.”

“Chiar nu mai ai de gand sa mergi la nunta lui Alice?” a intrebat el.

M-am gandit la asta doar pentru o clipa. I-ar fi invatatura de minte, dar totusi, nu voiam sa aduc un nor pe cerul zilei ei speciale insorite. Doar o data se casatorea deci puteam la fel de bine sa nu-i stric ziua, in cazul in care hotaram ca mai voiam sa fim prietene pe viitor.

“Inca merg.” am pufnit. “Dar nu vorbesc cu ea decat daca e absolut necesar sa o fac.”

El m-a strans de umeri.

“Asta e maret din partea ta, dulceata.”

Mi-am dat ochii peste cpa.

“Chiar trebuie sa incetez sa-mi mai spui asa.” l-am informat, si el a chicotit.,

“Ce spui de ‘bombonica’?” a intrebat.

“Si iata-l din nou pe tipul hazliu.” am gemut. “Taci, hot de camionete. Dar tu? Inca vrei sa mergi la nunta?”

A ridicat o spranceana, dar n-a spus nimic.

“Edward?”

El a zambit.

“Credeam ca trebuie sa tac.”

Mi-am ingustat ochii la el.

“Edward Anthony Cullen…”

El a ras.

“Sigur ca inca merg.” a raspuns. “E nunta micutului meu var.”

Am incuviintat din cap. Asta avea sens. Daca eu nu voiam sa ratez nunta prietenei mele, atunci sigur ca nici el nu voia sa rateze nunta varului sau.

“Deci suntem..in regula?” am intrebat ezitanta. Luand in considerare ca tocmai realizasem ca eam indragostita de tipul asta, presupun ca n-ar trebui sa fiu surprinsa de cat de ingrijorata eram de raspunsul lui. Dar eram. Imi transpirasera palmele si inima o luase la galop si mi se pusese un nod in gat.

Nu puteam sa plang in fata lui Edward. Nu puteam sa plang in fata lui Edward Nu puteam sa…

“As fi ramas bucuros casatorit cu tine, Bella.” a spus el serios, punand toate cartile pe masa, dupa cum ii statea in fire. Asta era inca ceva ce iubeam la el –nu existau jocuri. Bine, ba erau o gramada de jocuri. Dansam unul in jurul altuia atat de mult incat aproape ca ne innebuneam pe noi insine si pe prietenii nostri, dar cand era momentul, puteam vorbi. Nu ma tinea in suspans constant si acum era randul meu sa fac la fel. Merita asta.

“Credeam ca am stabilit deja asta.” a continuat. “Deci sigur ca inca vreau sa ies cu tine. Inca sunt implicat.” S-a oprit, parand sa-si adune curajul. “Daca esti si tu.”

S-a uitat la mine si eu am inghitit in sec. Deja era randul meu? Nu puteam sa spunem o gluma sau sa furam o alta masina? Asta mersese la spartul ghetii data trecuta.

‘Treci la subiect, fa-o, Isabella.’ Nu stiu ce voce din capul meu imi ordona acum asta. Probabil era fiecare fibra a trupului meu. Dracusorul si ingerasul de pe umerii mei, Yoda gay si toti ceilalti imi strigau sa-i spun ce gandeam. Trebuia sa fac asta.

Am inspirit adanc.

“Si eu voiam sa raman casatorita cu tine, Edward.” am spus eu, adunandu-mi curajul si fiind complet sincera cu mine insami pentru prima oara de cand am vazut parul de bronz al hotului de camionete. “Sigur ca inca sunt implicata.”

El a zambit.

“Deci suntem in regula.”

Am incuviintat din cap, zambind senina.

“Suntem in regula.”

“Bun.” a ranjit, intinzandu-se si sarutandu-ma.

Frate, ma puteam obisnui cu asta.

“Deci mai avem un singur lucru de acoperit?” a spus el, tragandu-se inapoi si privindu-ma.

M-am incruntat. Credeam ca acoperisem totul. Eram furiosi pe toti, dar mai ales pe Alice si pe Emmett. Aveam sa mergem la nunta, dar morocanosi. Si aveam sa ramanem impreuna. Din fericire.

Ce mai aveam de acoperit?

Am ridicat o spranceana, privindu-l serioasa.

“Vrei sa mergi la nunta cu mine?” a intrebat.

Eu am zambit.

“Daca trebuie.” am acceptat, in interior topaind.

El a chicotit.

“Trebuie.” a spus serios. “Daca refuzi, va trebui sa te leg si sa te duc la biserica in portbagaj.”

“Ma simt asa speciala.” am ras eu.

El m-a sarutat pe frunte.

“Multumesc, iubire.”

Am zambit, incolacindu-mi bratele in jurul gatului sau.

“Multumesc ca m-ai intrebat.” am spus, facand un prim pas in relatia noastra…raspunzand fara un comentariu intepator. Era dragut, dar nu-mi puteam face un obicei din asta.

Ghiciti ce!

DB si hot de camionete au aproape, daca nu mai mult de 20 000 de vizitatori! Va vine sa credeti? Desi, avem doar 157 de comentarii, stiu ca puteti mai mult! Lasati-va toate parerile aici! Partea preferata?

Ca sa nu mai spun ca Hot De Camionete are doar in jur de 30 de capitole, deci e pe terminate. Ceea ce inseamna ca trebuie sa caut o alta poveste de care sa ma apuc de tradus. Orice sugestie aveti e binevenita, cu conditiile:

-sa fie in engleza. Nu ma descurc la fel de bine cu alte limbi straine.
-sa fie fanfiction Twilight, dar de preferinta cu Edward si Bella. Cred ca ei prind cel mai bine :D. Merge si fanfiction Ther Vampire Diaries, sunt sigura ca exista multi fani si ai serialului, dar neapart sa-l implice pe Damon:))
-sa fie de calitate. Sunt o groaza de povesti de duzina, fara cap sau coada, fara fir narativ, fara o idee consistenta si fara sens! Ceva la fel de bun ca Reassigned Identity si Hot De Camionete :).

Astept sugestiile voastre!

Si nu uitati! DB si Hot-De-Camionete au aterizat si pe Facebook!


Pagina, aici!

Pupici multi, multi!

miercuri, 17 august 2011

Capitolul 18: Cuvantul zilei este Revelatie





Hello! Inainte sa va apucati sa cititi capitolul, am o rugaminte micuta. De pe alt username, mi-am facut un nou blog. N-are treaba cu fanfiction-ul, este un blog cu versuri! Cautati versurile melodiilor preferate, iar daca nu le gasiti, am deschis si o sectiune de cereri. As aprecia daca cei interesati ar intra pe acolo si ar lasa o parere, si daca ati mai da sfoara in tara despre el :-). Blogul este aici. Iar pagina de Facebook a blogului o gasiti aici.

Acum, spor la citit!

Emmett POV

Cred ca imi scapa ceva. Nu erau suparati! Nu se purtau cu nimic mai diferit! Bella nu-si iesise din minti nici macar o data astazi!

Alice a zambit, urmarindu-i cu privirea pana au disparut din raza noastra vizuala. Apoi s-a intors spre mine, iar zambetul ii disparuse complet.

“Ce se petrece?” a sasait ea.

M-am uitat la sotia mea pentru ajutor. Ea si-a incrucisat bratele pe piept, cu acea privire pe care o vazusem de atatea ori. Cea care insemna ca aveam sa petrec cateva nopti reci pe canapea.

“Care-i treaba?” am intrebat eu inocent, zambind la Rose si la spiridusul dement. Niciuna nu s-a lasat. De fapt, Rose facuse un pas spre mine.

“Ce s-a intamplat?” s-a uitat ea urat. “Ar trebui sa-si iasa din minti.”

Alice a incuviintat din cap.

“Le-ai pus inelele pe degete?”

“Da.” am spus eu. “Poate au cazut in timp ce dormeau, sau ceva.”

“Sau le-au dat jos.” S-a uita Rose suspicioasa in directia unde disparusera ‘proaspetii casatoriti’ dar nu se vedeau prin multime.

M-am incruntat.

“Deci stiu?” am spus eu incet. “Dar n-au…nicio problema cu asta?”

“Si nu ne spun!” a pufnit Alice.

Rose s-a uitat inapoi la noi, cu o incruntatura ferma pe fata ei frumoasa.

“Ce e in neregula, Rosie?” am intrebat.

Ea si-a dus degetele la tample.

“N-au nicio problema cu asta.” a gemut ea. “Ce am facut?”

Alice a clipit ca si cum intelegea acum despre ce vorbea Rosie.

“O, nu.” a icnit ea.

“Ce?” Acum chiar incepusera sa ma sperie.

Rose s-a intors spre mine, putin palida.

“Ideea era sa-i facem sa-si iese din minti facandu-i sa creada ca sunt casatoriti.” a oftat. “Dar pare sa le..placa oarecum ideea si acum…”

“Trebuie sa le spunem ca nu sunt de fapt casatoriti.” a terminat Alice.

Fetele s-au uitat la mine si Jasper a incuviintat din cap.

“De ce va uitati la mine?”

“A fost planul tau!” a pufnit Rose. “Ti-am spus s-o lasi balta.”

Si Jasper s-a uitat urat la mine.

“Trebuie sa le spui, omule.” a insistat el.

“Eu?” am intrebat. “De ce?”

Rose s-a uitat urat, acea privirea care spunea ca nu aveam sa petrec cateva nopti reci pe canapea pentru ca aveam sa fiu norocos daca ma lasa sa intru in casa.

“A fost ideea ta.” a repetat ea. “Rezolv-o.”

Am inghiti in sec. Data viitoare cand am un plan genial, o sa scriu despre el pe un blog si o s-o las balta.

“Bine.” am cedat. “Le spun eu.”

Un pusti in adolescenta cu cosuri ne-a facut semn mie si lui Rose ca ne venise randul. Mi-am pus bratul dupa umerii lui Rosie in timp ce ochii lui o studiau atent. Apoi mi-a intalnit privirea si eu am ridicat o spranceana. El a inghitit in sec, uitandu-se repede in alta parte. Am zambit victorios dar urmatorul lucru care a iesit din gura sotiei mele mi-a sters zambetul.

“Ai 48 de ore sa repari asta, Emmet McCarty.” a soptit ea. “Nu-mi place sa ma joc cu fericirea prietenei mele.”

Stiam cand Rosalie vorbea serios. Avea sa stea pe aproape cu un cronometru pana ne intorceam in Forks maine seara, cand timpul meu limita avea sa se termine.

Pustiul mi-a evitat privirea si s-a asigurat ca centurile de siguranta erau fixe dar si-a tinut ochii departe si de Rosie. Bun.

“Tineti-va mainile si picioarele inauntru tot timpul.” a anuntata tipul cu cosurile.

“Fara sex pana cand nu le spui.” a jurat Rosalie

Fir-ar.

Bella POV

Rosalie nu a vomitat, dar Emmett arata putin verde. Edward si-a pus bratul in jurul meu in timp ce ne plimbam prin parcul de distractii, dar nimeni n-a spus nimic despre asta. Nici eu. Edward pur si simplu a ridicat o spranceana la mine, dar eu am ridicat din umeri.

“Daca tot o sa mori in curand, pot sa cedez si eu putin.” am soptit eu, zambind in timp ce el a gemut.

“N-o sa mor.”

Am ridicat din umeri.

“Poate ca da, sau poate ca nu.”

“Cine moare?” a intrebat Emmett, vocea lui urcand cateva octave. M-am uitat urat la el. Se purtase ciudat de cand eu si Edward ne intorseseram de la chisocul de vata de zahar, ciudat chiar si pentru Emmett.

“Ce-i in neregula cu tine?” l-am intrebat.

"Cu mine?” a intrebat, facand semn spre el insusi. “Dar cu voi doi?”

“Nimic.” am spus eu repede, in acelasi timp cand Edward spunea, “Crede ca o sa mor.”

M-am uitat urat la el si el a zambit,

“Dap.” a incuviintat el din capm uitandu-se la prietenii nostri. “Am convins-o ca sunt pe moarte ca sa ma lase sa o tin de mana.”

A ridicat din sprancene la mine si eu mi-am dat ochii peste cap

“N-o sa mori?” am intrebat dramatic, tragandu-mi mana din a lui. “Atunci intelegerea cade.”

“Nu fi asa dezamagita, dulceata.” a spus el jucaus.

“Da.” a pufnit Emmett. “Si cica eu ma port ciudat.”

Rose l-a inghiontit pe Emmett cu cotul in coaste, uitandu-se urat la el si el brusc a devenit foarte interesat de standul de hotdog. Nici macar nu-si terminase inca vata de zahar dar asa era Emmett despre care vorbeam noi. Sunt sigura ca singurul lucru pe care-l planuia el atent erau mesele.

“Ce se petrece?” am sasait la prietenii mei in timp ce Emmett se indeparta intentionat catre standul de hotdog.

Ochii lui Rose s-au marit.

“Merg cu Emmett.” a fugit ea dupa el.

“Jasper vrea un hotdog.” a chitait Alice, abandonandu-si logodnicul.

Am ridicat o spranceana la singurul ramas langa noi, o caprioara cu parul suvitat. Jasper.

“Eu..eu nu am nevoie de…” s-a oprit oftand, trecandu-si degetel prin par. Ce-i cu Cullen-ii si cu obiceiurile lor nervoase?

“Va rog, nu ma obligati sa fac asta.” a implorat el.

Mi-am ingustat ochii la el.

“Sa te obligam sa faci ce?” am intrebat suspicioasa.

“Sa explic ce pun ei la cale.”

Mi-am pus mainile pe solduri.

“Jasper Cullen.” am amenintat eu. “Ai face bine sa ne spui ce se petrece.”

El s-a incruntat.

“V-am ajutat prin a nu-i spune lui Alice ca sunteti impreuna si acum eu va cer o favoare.”

M-am bosumflat.

“Nu ma faceti sa explic asta.”

Am pufnit in timp ce Edward i-a dat dreptate. M-am uitat urat la el, dar el pur si simplu a ridicat din umeri.

“E corect.” a argumentat el. “O sa ne dam seama in curand.”

Jasper a incuviintat repede din cap.

“Asa va fi.” a fost el de acord. “Emmett trebuie sa va spuna in curand.”

“Sa ne spuna ce?” am intrebat exasperata.

Jasper a refuzat sa-mi intalneasca privirea.

“Doar amintiti-va ca eu n-am avut nimic de-a face cu asta.” ne-a amintit el incet pregatindu-se sa plece. “Am incercat sa va avertizez.”

M-am incruntat.

“Ce naiba?”

Edward a incuviintat din cap, incruntandu-se in directia in care tocmai disparuse varul sau.

“Ce crezi c-a fost asta?”

Mi-am scuturat capul, urmarindu-i pe prietenii nostri discutand incet.

“N-am nici cea mai vaga idee.”

“Asta are legatura cu farsa lui Emmett.”

Ochii mei s-au marit.

“Da!” am exclamat. “De ce nu m-am gandit la asta?”

Edward a zambit, tragandu-ma la el si sarutandu-ma pe crestet.

“Pentru ca eu sunt jumatatea ta cea buna?” a incercat el jucaus sa ghiceasca.

Mi-am dat ochii peste cap.

“Daca tu esti jumatatea mea cea buna, atunci sunt complet terminata.”

Edward s-a prefacut jignit dar stia ca glumeam. In mare parte.

“Deci toti stiu ce farsa are Emmett de gand sa ne faca?”

Edward a oftat.

“Asta cred eu.”

M-am bosumflat.

“Atat de nedrept.”

El a chicotit.

“Putem oricand sa ne luam revansa, iubire.” a promis el. “Vreau sa spun, nu poate fi chiar atat de rau.”

Presupun ca avea dreptate. Adica, dupa tot ce se intamplase in weekend-ul asta, trezindu-ne casatoriti si fiind de acord sa le spunem prietenilor nostri…dupa ce ii spuneam tatei, era de-a dreptul sufocant. Pur si simplu…

“Nu.” am icnit eu.

Edward s-a uitat la mine cu ochii largi.

“Esti bine?”

“N-ar face-o!” am exclamat.

“Cine n-ar face ce, Bella?”

“Emmett.” am sasait. “Asta e prea de tot.”

Imi simteam pulsul si in urechi si stomacul meu se intorsese pe dos. Asta era absolut ridicol. Emmett niciodata nu s-ar fi gandit la ceva atat de diabolic. Daca…

Nu. Nu puteam…sigur ca nu voiam…sa fiu casatorita cu hotul-de-camionete.

“Ce?” a intrebat Edward, deja disperat. “Cu siguranta nu sunt jumatatea cea buna pentru ca n-am nicio idee unde vrei sa ajungi.”

Inima mi s-a strans la tachinarea lui jucausa. Voiam sa fiu casatorita cu Edward! La naiba! Cum se intamplase asta? Nu puteam sa-mi doresc asta. Dar la gandul ca totul fusese o inscenare, stomacul mi s-a strans aproape dureros.

“Trebuie sa gasim certificatul de casatorie.” am soptit eu, intreghul meu univers parand sa se invarta ca intr-un roller coaster de care am crezut ca scapasem.

“Nu stiu unde e.” a spus Edward, incruntandu-se in timp ce-mi indeparta cateva suvite de par de pe fata.”Iubito, esti bine?”

Un nod mi s-a pus in gat si am incercat sa inghit.

“Trebuie sa-l gasim.” am soptit din nou. Jasper incercase sa ne avertizeze…N-o sa ne imbatam sau ceva.Nu va vom lasa sa faceti nimic prostesc.

Ba da. Ne lasasera. Ne imbatasera si ne facusera sa credem ca eram casatoriti. Fusese o farsa gata sa faca istorie.Dar daca asa se intamplase, era de asemenea ultima farsa pe care avea s-o mai faca Emmett McCarty. Aveam sa ma asigur eu de asta si sunt sigura ca si Edward era doritor sa ma ingrop cadavrul dupa ce-i spuneam teoria mea. Sigur ca era nevoie de amandoi ca sa-l miscam. Si Rosalie avea sa fie indurerata o vreme avand in vedere ca o lasasem vaduva dar putea sa treaca peste.

Rosalie. Fusesera toti implicati? Mie imi suna ca si cum toti stiau. Asta mirosea. Stiusera toata dimineata cat ne plimbaseram, dansaseram unul in jurul altuia crezand ca suntem casatoriti si nu spusesera nimic. Cu exceptia lui Jasper care incercase sa ne avertizeze, desi putea sa fi incercat putin mai mult.

Dar unde lua sfarsit farsa? Imi aminteam ca faptul ca-i spusesem lui Edward ca-l iubeam fusese real. Ne convinsesera ei sa spunem asta?

“Bella, iubito. Chiar incepi sa ma ingrijorezi, iubire.” a spus Edward, fluturandu-si mana in fata ochilor mei.

Eu i-am luat-o si i-am sarutat palma, surprinzandu-ne pe amandoi.

Am inghitit din nou in sec. Sigur ca-l iubeam.Si ce daca ne certam ca Sid si Nancy? Imi placea sa-l fierb la foc mic din cand in cand. Si imi placea ca mereu imi asculta parerile, chiar daca cu greu era de acord cu vreuna din ele. Era el insusi intr-un fel special in care numai el putea fi. Nimic din ce faceam nu era conventional, dar inca eram noi.

“Chiar il urasc pe Emmett.” am pufnit.

“Toti il uram pe Emmett.” a incuviintat Edward din cap, incercand sa fie incurajator. “Mananca prea mult si blocheaza soarele.”

M-am incruntat.

“Ce?”

El a chicotit.

“N-am nicio idee.” a recunoscut. Si-a trecut degetul mare peste obrazul meu, cautandu-mi ochii. “Bella, ce se petrece?”

Am inspirit adanc, inchizandu-mi ochii starns. Avem o durere de cap.

“Cred ca Emmett ne-a imbatat si ne-a facut sa credem ca suntem casatoriti.” am soptit.

Degetul lui a incetat sa se mai miste si am deschis ochii cu ezitare ca sa-l vad pe Edward cu o expresie de nedescifrat pe fata. Parea socat, aproape la fel ca atunci cand ii spusesem de dimineata ca suntem casatoriti. Fusese doar azi dimineata? Se intamplasera atat de multe de atunci. Realizasem ca-i spusesem ca eram indragostita de el, ne tinusem da mana in fata prietenilor nostri, ii spusesem unei straine povestea noastra si fusesem de acord sa le spunem tuturor, inclusiv tatei.

Am palit. Slava Domnului ca ne dadusem seama de asta inainte sa-i spunem lui Charlie. Edward credea ca exageram, dar Charlie chiar il putea impusca. Ar fi fost pacat sa moara din cauza unui lucru atat de absurd ca o mica farsa.

“N-ar face-o.” a soptit Edward dar eu eram deja atat de mult in fata lui incat mi se parea nebunesc.

“Trebuie sa plateasca.” l-am anuntat.”Si am planul perfect.”

Edward a clipit.

“Cum se face ca tu deja ai procesat asta?” a intrebat.

Am ridicat din umeri.

“Gandesc repede.” El a ridicat o spranceana.

“Nu suntem cu adevarat casatoriti?”a intrebat.

Mi-am plecat privirea in pamant, si cu piciorul am lovit in nisip. Nu voiam ca el sa vada dezamagirea mea surprinzatoare in legatura cu asta. Din cate stia el, eu asteptam ca tata sa-l impuste ca sa pot lasa totul in urma. Pana cand am realizat ca el nu era de fapt al meu oficial.

“Nu stiu.” am spus eu incet. “Dar nu pare sa fie asa.”

“Trebuie sa gasim certificatul ala.” a spus el brusc,

Mi-am ridicat privirea ca sa-i vad expresia determinata.

“Suntem casatoriti.” a spus determinat.

Am inghitit in sec, incuviintand din cap.

“Poate.”am soptit,dorindu-mi ca faptul ca o spusesem sa fie suficient ca sa fie si adevarat. Ca Peter Pan zburand prin camera, gandindu-se la lucruri fericite. Daca credeam ca eram casatorita cu Edward, avea sa fie adevarat, nu? Da, nici eu nu credeam.

Ce se intampla cu mine? O secunda suntem dusmani de moarte si apoi am ochii inlacrimati pentru ca nu ma casatorisem cu el in Vegas? Dar apoi, presupun ca nu fuseseram niciodata dusmani de moarte. Fusese salvatorul meu cu Mike Newton, planul meu de scapare in seara stripperilor, prietenul meu cand calcasem cu masina pisica vecinei. Chiar si cand incercam sa nu-l plac, nu fusesem niciodata legata de cineva mai mult. La ce trebuia sa ma astept daca nu eram casatoriti? La un alt Paul? Era sexy, dar nu puteam vorbi despre nimic. La un alt Mike Newron?

M-am cutremurat.

Deci eu si Edward nu eram de acord in privinta unor lucruri. Bine, majoritatea lucrurilor, dar cel putin vorbeam. Probabil ca mereu avea sa fie asa si mie-mi placea ideea, fie ca eram casaroriti, ca ne intalneam, ca eram dusmani de moarte sau doar prieteni, il voiam pe Edward Cullen in viata mea. Si ce daca mai aveam cateva certuri pe drum? Nu era mare scofala daca ne omoram vreo doi prieteni si sfarseam inchisi pe viata.

Partea favorita? Ce credeti despre toate asea? Astept pareri! :-D

Si nu uitati! DB si Hot-De-Camionete au aterizat si pe Facebook!


Pagina, aici!

Pupici, multi multi!

vineri, 12 august 2011

luni, 8 august 2011

Capitolul 17: Cuvantul zilei este Ignoranta

Hello! Inainte sa va apucati sa cititi capitolul, am o rugaminte micuta. De pe alt username, mi-am facut un nou blog. N-are treaba cu fanfiction-ul, este un blog cu versuri! Cautati versurile melodiilor preferate, iar daca nu le gasiti, am deschis si o sectiune de cereri. As aprecia daca cei interesati ar intra pe acolo si ar lasa o parere, si daca ati mai da sfoara in tara despre el :-). Blogul este aici. Iar pagina de Facebook a blogului o gasiti aici.

Acum, spor la citit!


Prietenii nostri clar stiau ceva. Ii prinsesem uitandu-se pe furis la mine si la Edward, dar cand ni se intalneau privirile intorceau repede capetele in cealalta directie. De fapt, chiar incepea sa ma calce pe nervi asta. Dar nu spusesera nimic despre seara trecuta deci nu-mi ramanea decat sa ma intreb daca nu stiau sau daca nu aveau de gand sa spuna nimic pana n-o faceam noi….

“Eu ma dau in asta!” a chitait Alice.

I-am urmarit privirea pana la roller coaster si am ras.

“E in regula, Alice.” am chicotit. “Ma indoiesc ca au restrictii de inaltime.”

Ea s-a strambat la mine si ceilalti au ras.

“Eu merg.” s-a oferit Rose. Emmett radia langa ea ca si cum tocmai se oferise sa se lupte cu un leu legata la ochi.

“Asta-i fata mea!” a strigat el.

Emmett decisese ca cel mai bun remediu pentru mahmureala, pe care, ce coincidenta, prietenii nostri n-o aveau, era o calatorie in roller coaster.Insistase ca era un remediu pe care-l stia de la mama lui. O cunoscusem pe mama lui si era nebuna. Intotdeauna ma intrebasem daca cei din familia McCarty fusesera mereu nebuni si asta era explicatia si pentru Emmett sau daca fusesera la un moment dat oameni draguti si sa-l creasca pe Emmett ii transformase in nebunii usor alcoolici pe care ii stiam eu.

Dar prietenii mei tradatori crezusera cu totii ca planul era minunat pentru ca toate creierele lor nu pulsau ca al meu.

“Iti plac calatoriile in roller coaster?” m-a intrebat Edward, privindu-ma curios. Facuse asta toata dimineata. Presupun ca sa afli ca esti casatorit cu cineva te faci curios in privinta acelei persoane.

Mi-am scuturat capul.

“Am un stomac sensibil.” am recunoscut eu.

El a incuviintat din cap a intelegere, aratand compatimitor dar nu in legatura cu mine eram ingrijorata. Ci in legatura cu oamenii din roller coaster pe care i-as fi putut lovi cu voma mea sau si mai rau…oamenii de sub mine de pe pamant.

“Si daca te-as provoca?” m-a tachinat Rose, cu stralucire in privire si a ranjit la mine.

M-am incruntat. Stia ceva.

“Mi-am invatat lectia.” am spus eu, privind-o curioasa. “Am un milion de omuleti care topaie in jurul creierului meu.”

M-am uitat urat la Emmett, care striga de bucurie la un pusti care iesea din roller coaster si arata usor verde. Copilul a tresarit si i-am zambit cu regret.

“Pe cinci dolari ca el tipa ca o fetita cand ii vine randul.”

Emmett a ras zgomotos si baiatul a zambit slab inainte ca mama lui sa-l ia de mana, tragandu-l din nou la coada. Saracul copil.

“Deci, niciun roller coaster.” a murmurat Edward. “Ce spui de vata de zahar?”

Am zambit.

“E doar o gramada de zahar si coloranti alimentari.” am spus eu. “Cu siguranta sunt pentru vata de zahar.”

El a chicotit, intorcandu-se in directia standului de vata de zahar.

“Mai vrea cineva vata de zahar?” am intrebat eu.

Emmett a ridicat mana, scuturand-o.Am chicotit si m-am intors la Rosalie. Ea si-a scuturat capul.

“Pentru mine nu.” a spus ea. “O sa vedem cum ma simt dupa calatorie.”

I-am zambit a sustinere inainte sa-mi ridic privirea. Si inca ce mai calatorie. Avea mai multe susirui si coborasuri si intoarceri decat puteam numara si te intorcea cu capul in jos in majoritatea timpului.

“Forta fie cu tine.” i-am spus eu cu falsa seriozitate.

Ea a chicotit.

“Multumesc, Yoda.”

Edward ma privea, cu un amestesc de amuzament si inca ceva ce nu prea puteam numi. Am lasat-o balta.

“Deci, fara rai al zaharului pentru nimeni altcineva?” am verificat eu din nou, cautand prin geanta. Alice incepuse sa spuna ceva, dar Jasper a scuturat puternic din cap in spatele ei si eu am chicotit. Alice si zaharul…nu cred ca lumea ar fi putut supravietui la asa ceva.Mi-o imaginam ca pe o Godzilla hiperactiva prin parcul de distractii si am ras pentru mine insami.

Edward m-a urmat la o distant sigura, dar de indata ce disparusem din raza vizuala a prietenilor nostri mi-a luat mana. E incredibil cum cele mai simple lucruri aveau acest efect profund asupra mea. Iubeam felul in care caldura mainii lui o inconjura pe a mea, facandu-ma sa simt o gramada de emotii la care nu ma gandisem niciodata. Pe care le placeam..Iubeam.

Ma gandisem la una din amintirile de aseara aproape constant in timp ce ma imbracam ca sa mergem sa ne intalnim cu prietenii nostri.Am incercat s-o resping, dar refuza sa plece. Edward spusese ca ma iubeste.

Oricat de mare era revelatia asta, ceea ce ma uimea cel mai tare era faptul ca si eu ii spusesem ca-l iubesc. De fapt, imi aminteam foarte clar ca eu spusesem prima. Nu eram sigura daca asta era adevarat sau nu. Nu eram sigura nici macar cum era posibil s te indragostesti de cineva atat de repede, mai ales cand persoana in cauza e cineva pe care fusesei hotarata sa nu-l placi. Nu avea niciun sens, dar daca eram in totalitate si brutal de sincera cu mine insami(ceea ce evitasem foarte mult in ultimul timp), nu as fi avut nicio problema sa ma indragostesc de el.

Si cu siguranta se intampla. Se pare ca avusesem nevoie de alcool cat greutatea mea corporala ca sa realizez asta. Si totusi, asa era relatia noastra.

“Stiu ceva.” a spus Edward incet, aducandu-ma cu picioarele pe pamant.

Am clipit, incercand sa indepartez gandurile acelea.

“Ma gandeam la acelasi lucru.” am spus eu. Si ma mai gandeam si la cat de usor ar fi sa ma indragostesc de tine; nu ca ti-as spune asta, oricum.

“Cat de mult crezi ca stiu?” am intrebat eu, uitandu-ma spre prietenii nostri, dar nu-i puteam vedea prin multime.

Edward a ridicat din umeri.

“Sansele sunt ca ei sa stie ca suntem impreuna.”

Am tresarit.

“Impreuna sau…casatoriti?” am soptit.

M-a privit calculat pentru o clipa inainte sa ridice pur si simplu din umeri din nou.

“Ar fi sfarsitul lumii daca ar sti cineva?” a intrebat el.

Mi-am dat ochii peste cap.

“Sunt sigura ca e unul din semnele apocalipsei.” i-am intors-o eu seaca. Presupun ca prietenii nostri stiind ca suntem impreuna nu reprezentau sfarsitul lumii dar asta era cu totul si cu totul diferit. Acum eram casatoriti. Ma imbatasem in Vegas si ma casatorisem cu Edward. Inca incercam sa procesez asta si nu voiam ca prietenii nostri sa stie pana ce aveam timp sa ma gandesc la asta pe indelete. Cu cat stiau mai putini oameni, cu atat mai putin confuz avea sa fie intreaga situatie. Fara ca toti sa-si dea cu parerea in legatura cu ce ar trebui sa facem si cum ar trebui sa manevram totul. Asta era intre mine si Edward. Voiam sa manevram asta doar eu si Edward. Nu prietenii nostri bagareti si fereasca Dumnezeu sa afle tata. Am simtit cum paleam. Tata. Poate puteam sa nu-i spunem. Niciodata.

“Buna.” i-a zambit Edward la fetei de la chiosc. Ea si-a fluturat sprancenele, zambind si imbujorandu-se. N-am putut sa nu observ ca era draguta. Avea par blond si gene lungi si dese pe care si le flutura des. M-am incruntat.

Ingerasul cel rau de pe umar ma indemna sa o injunghii cu unul din betele de la vata de zahar.

“Vrem trei, va rog.” a cerut Edward politicos, fara sa obseve farmecele ei. Nu fusesem niciodata o persoana geloasa, deci m-a prins cu garda jos, dar felul in care se uita la Edward, ca si cum era ceva de mancat, ma facea sa vreau sa imprumut intr-adevar unul din betele acelea de la vata de zahar si s-o injunghii eu insami cu el.Aproape ca se impiedica de limba ei in timp ce se intorcea cu comanda noastra.

I-am strans mana lui Edward si el a ridicat o spranceana la mine. I-am zambit cald, sperand ca nu stia ce se petrecea in capul meu. Asta cu siguranta nu i-ar fi facut bine la ego.

“Multumesc.” a zambit el in timp ce fata ii dadea vata de zahar. Am observat ca degetele ei au zabovit putin mai mult deasupra degetelor lui Edward inainte sa dea drumul comenzii. Voiam sa ii comand, da drumul, ca si cum era un catel dresat sau asa ceva.

Hm, ma intreb daca asta ar functiona? Ar fi cu siguranta amuzant sa-i vad fata chiar daca n-ar functiona.

“Uite, iubirea mea.” a tors Edward seducator in timp ce-mi dadea vata mea de zahar. Mi-am simtit maxilarul cazand.Tocmai facuse o gramada de vata nociva pentru dinti si plina de coloranti alimentari sa sune sexy?

“Multumesc, pisoiule.” i-am facut eu cu ochiul. Nu putea sa-l las doar pe el sa se distreze, nu?

A ridicat o spranceana, zambind la fata de la chiosc si i-a intins o bancnota de 20.

“Suntem in luna de miere.” a spus el de nicaieri.

M-am inecat cu o gura mare de vata de zahar pe care tocmai o bagasem in gura cu gratia unei doamne si m-am rugat ca zaharul albastru sa nu-mi tasneasca pe nas.

“Oh…” a facut tot posibilul sa zambeasca, dar a iesit ca o grimasa. “Serios?”

Am incuviintat din cap fara sa stiu de ce faceam asta.

“Dap.” a spus Edward, zambindu-mi mandru in timp ce-si incolacea bratul in jurul taliei mele si m-a sarutat pe frunte. “Vezi tu, prietenul meu m-a provocat sa-i fur masina si eu am facut-o. Sigur ca m-a urat, dar am cucerit-o pana la urma.”

Fata de la chicosc era confuza si eu eram aproape violet la fata.Edward a oftit incantat si si-a odihnit obrazul pe capul meu.

“Vrei sa spui tu partea urmatoare, dulceata?”

M-am strambat la apelativ asa cum stia si el ca aveam s-o fac.

“Asa cum spunea dragul meu sot,” am preluat eu povestea, vorbind cat de bland puteam. “Il uram, dar prietenii nostri ne-au imbatat si am sfarsit casatoriti.”

Mi-am fluturat genele la el, odihnindu-mi o mana pe pieptul lui in imaginea unui cuplu proaspat casatorit in luna de miere.

“Crezi ca asta insumeaza totul, Eddie?”

El a chicotit, sarutandu-ma impulsive pe buze.

“Doar pretinde ca ma uraste.” i-a marturisit el fetei.

Ea a incuviintat prosteste din cap desi era evident ca nu urmarea ce spuneam noi. Aproape ca-mi parea rau de sarmana fata confuza in timp ce ne indepartam.

“Mersi din nou.” am strigat eu peste umar.

Edward a ras in timp ce-mi dadea drumul la talie si se rezema de un perete. Mi-am ingustat ochii la el.

“Ce a fost asta?” am sasait.

El si-a inclinat capul intr-o parte.

“Primul semn al apocalipsei?” m-a citat. Apoi si-a ridicat capul ca sa priveasca norii pentru o clipa inainte sa se uite la mine cu un ranjet de satisfactie personala. “Si eu care ma asteptam sa ploua cu foc din cer.”

L-am pocnit in piept strambandu-ma, dar el mi-a prins mana si m-a tras spre el incat acum ma odhineam intre picioarele lui lungi.

“Nu fi suparata.” m-a privit el bland printre gene.

“De ce as fi suparata?” l-am intrebat eu seaca. “Nu e vina ta ca esti retardat mental.”

El s-a prefacut ranit si eu mi-am dat ochii peste cap.

“O sotie trebuie sa fie draguta cu sotul ei.” a murmurat el.

M-am ghemuit si mai tare in el, privindu-l in ochi.

“Vrei sa le spunem?” am intrebat eu cu vocea joasa. Mi-am odihnit ambele maini pe pieptul lui si am incercat sa-i imit privirea blanda. Nu cred ca a functionat dar ochii lui Edward au ramas blocati si si-a lins buzele. Eu mi-am muscat interiorul obrazului ca sa-mi retin un zambet mandru.

“Edward?” l-am indemnat.

El a inghitit in sec incuviintand incet din cap.

“Umm…da?” A iesit ca o intrebare si eu m-am bucurat in interior de victorie. Mi-am ridicat mainile putin mai mult incat sa se odihneasca pe umerii lui.

“In felul asta vrei sa-l cunosti pe tata?” am intrebat eu.

El a clipit.

“Ce?”

Am ridicat o spranceana, provocandu-l.

“Putem sa le spunem prietenilor nostri despre…casatoria noastra, dupa ce ii spui tatei.” i-am propus eu increzuta.

El s-a incruntat.

“Eu?”

Am incuviintat din cap.

“O,da.” am ranjit. “Tu esti cel care vrea ca toata lumea sa afle.”

Acum parea sa se gandeasca. Eu am zambit.

“Ti-am spus despre tata.” am continuat nonsalanta in timp ce ma jucam cu o suvita de par de la baza gatului sau. Inca se gandea. Dupa privirea lui, nu arata prea fericit despre intelegere. Mi-am retinut chicotelile. Planul era brilliant!

“A fost seriful politiei timp de 30 de ani dar s-a retras cand a fost impuscat de un hot inarmat anul trecut.” i-am amintit eu. “Terapia fizica i-a prins bine totusi si inca poate folosi perfect o arma.”

Privirea i s-a intunecat usor si m-a privit in felul acela care insemna ca stia clar ce faceam. Am ridicat inocenta din umeri.

“Nu spun ca o sa te impuste, Edward.” am spus eu. “Dar e cu siguranta o posibiitate.”

El si-a dat ochii peste cap si inainte sa apuc sa gandesc, buzele lui erau peste ale mele. Ce? Nu la asta ma asteptasem, deloc. Cateodata, toata treaba asta cu reducerea mea la tacere sarutandu-ma functiona in favoarea mea. Se pare ca il enervez frecvent.

“Bine.” a spus el dupa ce a rupt sarutul, lasandu-ma fara aer si confuza in timp ce creierul meu incerca sa proceseze.

“Bine.” am murmurat eu, incercand sa-i recapturez buzele. Aproape reusisem cand am realizat ce spusese. M-am indepartat de el, cu ochii larg deschisi.

“Bine?” am chitait.

El a ras.

“Dap.” a incuviintat increzut din cap. “Avem o intelegere. Il voi cunoaste pe tatal tau si cand nu ma va impusca, le vom spune prietenilor nostri si te vei muta cu mine.”

Am clipit. De ce intotdeauna planurile mele se intorceau impotriva mea? Nu ma asteptasem sa fie de acord. Asta trebuia sa ma elibereze pe mine.

“Asteapta.” am ridicat eu o mana, incercand sa-l prind din urma.”Ce? Sa ma mut cu tine?”

El si-a bagat mainile in buzunare, zambind vesel, in timp ce continua sa stea rezemat de perete ca si cum detinea locul. Ca si cum tinea toata lumea in palma sa. Arogant.

“Pai, cate cupluri casatorite stii tu care sa nu locuiasca impreuna, Bella?” a intrebat el, ridicandu-si sprancenele.

Eu mi-am pus mainile pe solduri.

“Cele separate.” l-am privit eu fix, incapatanata, amenintarea simtindu-se foarte clar in vocea mea. Nici macar nu cazuseram inca de acord!

El si-a scuturat capul.

“Esti rea cu mine din nou.” a spus el tachinant.

M-am strambat la el.

“Oare sentinta e mai rea daca persoana ucisa e sotul tau?”

El nu a parut deranjat. Parea sa se gandeasca din nou. Prost, indifferent, arogant, ia totul in gluma, dobitoc.

“Cred ca ar putea fi mai rea.” a spus el in final. “Pentru ca te pot acuza de crima si abuz domestic.”

Mi-am dat ochii peste cap.

“La naiba.” am murmurat eu pe sub mustata.

Edward a chicotit, luandu-mi mana si sarutand-o bland.

“Nu poate fi atat de rau.” m-a asigurat el. “Daca tatal tau va impusca pe cineva, acela voi fi eu.”

Am incuviintat din cap. De ce sa incerc sa neg? Probabil avea dreptate.

“Si nu trebuie sa te muti la Chicago daca nu vrei.” a spus el, pe un ton mai putin jucaus. “Avem timp sa manevram chestiile astea.”

Mi-am muscat buza, uitandu-ma la picioarele mele.

“Presupun.” am cedat eu in final. In ce ma bagam? Cum putea cineva sa schimbe totul atat de dramatic? Obisnuiam sa fiu pe teren sigur, sa nu risc niciodata, sa-mi petrec timpul cu prietenii mei si sa fiu…ei bine, plictisitoare. Dar plictisitoare era in siguranta. Si ce daca lucram doar acasa scriind biletele stupide, cu o viata sentimental inexistenta si un grup mic de prieteni de la care nu devisem niciodata?

Mi-am scuturat capul oftand.

“In plus, daca tata te impusca, nu va mai trebui sa ne ingrijoram deloc pentru toate astea.”

Edward a chicotit, indreptandu-se inapoi spre prietenii nostri.

“Acum, asta-i spriritul!” s-a entuziasmat el.

________________

As always...vreo parte preferata? Imi pare rau de intarziere, dar cred ca merita asteptarea.

Pupici:*:*:

marți, 19 iulie 2011

Capitolul 16: Cuvantul zilei este Stupefactie

“Orice ar fi, fa-l sa taca.” am gemut eu, acoperindu-mi urechile si capul cu perna.

“Hm. Telefon.”

Mi-am strans ochii si mai tare ca sa ramana inchisi. Chiar si sub perna mea, inca era prea multa lumina.

“Opreste-l atunci.” m-am plans eu.

“Shh.” a sasait el, parand sa treaca prin aceleasi suferinte ca mine. Asta ma facea sa ma simt oarecum mai bine. “Dormim.”

Ochii mei s-au deschis instantaneu si m-am ridicat in coate, perna aterizand pe jos. Tocmai realizasem ca bratul lui Edward era incolacit in jurul taliei mele.

“Hm, Bella.” a oftat el somnoros.

Am icnit. Ce naiba se intamplase noaptea trecuta?

“Edward?”

Bratul lui s-a incolacit si mai tare in jurul taliei mele, iar el s-a ghemuit langa mine.

“Culca-te la loc, iubito.” a mormait el.

Eu l-am lovit cu perna.

“Trezeste-te!”

El a sarit, tinandu-se de cap, cu ochii mari.

“Iisuse, Bella!” a sasait el. “Nu e modul in care un tip vrea sa fie trezit de prietena lui.”

M-am strambat, insfacand din nou perna ca sa-l lovesc dar el mi-a luat-o din mana inainte sa apuc sa ma misc.

“Ce faci aici?” a intrebat el confuz. S-a uitat repede in jos, probabil ca sa se asigure ca amandoi purtam inca haine. Si eram imbracati, slava Domnului! Nu pentru n-as fi vrut, ci pentru ca voiam sa-mi amintesc asta.

“Sunt aici pentru ca e patul meu.” am pufnit eu. “Ce cauti tu aici?”

El s-a incruntat.

“Nu.” a spus el incet. “Tu ai ales patul de pe stanga. Asta e patul meu.”

A zambit cand fata mea s-a intunecat, realizand ca avea dreptate. Eu ma cuibarisem langa el?

“Ei bine, domnisoara Swan.” a ranjit el. “Nu sunt sigur daca sa ma simt flatat sau violat.”

“Taci!” am sasait eu, pocnindu-l in brat. “Avem problem mai mari cu care sa ne confruntam.”

Am inghitit in sec, uitandu-ma la fruntea lui. Probleme mult mai mari! Te rog, sa fie o gluma, te rog, sa fie o gluma, te rog….

Pe fruntea lui, scria cu litere negre si dezordonate ‘Proaspat Casatoriti’.

Fata lui Edward inota in confuzie.

“Despre ce vorbesti?” a intrebat el. “Bella? Ce e in neregula?”

Am inspirit adanc in timp ce am ridicat mana mea stanga.

“La dracu’!”

Am expirat zgomotos,uitandu-ma de la inelul auriu de pe degetul meu la fata socata a lui Edward. El nu injura niciodata, dar acum parea ingrozitor de potrivit avand in vedere situatia. S-a uitat repede in jos la inelul de pe propriul lui deget si a inghitit in sec.

“Sentimentele mele intocmai.”

Am cautat repede in mintea mea, incercand sa-mi amintesc ce ne-ar fi putut duce la momentul asta. Dumnezeule, durea; sa gandesc.

Tot ce-mi aminteam era ca primisem priviri ciudate de la tipul acela din cauza hainelor mele. Apoi ca am cerut rom cu cola, dar am primit..

“Tequila.” am gemut eu, plesnindu-ma peste frunte.”Ouch!”

Am tresarit, injurandu-ma mental pe mine si durerea de cap pe care o aveam. Dar pe langa astea, imi injuram prietenii.

“Nemernicii aia mici vor plati pentru ce-au facut.” am promis eu. “Toti stiu sa nu a lase sa beau tequila sau sa ma provoace. Vrajitoarea de Rosalie! Par eu genul de persoana care se distreaza in club? Cred ca nu! Nici macar nu voiam sa merg in clubul acela stupid! Nimic bun nu poate iesi din iesitul in club cu Rose si Alice.O sa-mi tatuez asta pe frunte ca sa-mi amintesc data viitoare cand ma gandesc sa fac ceva prostesc!”

Am pufnit, incrucisandu-mi bratele pe piept si lasandu-ma pe spate.

Edward a clipit.

“Suntem…” a inghiti in sec. “Casatoriti?”

“Bufonule.”

Am inchis ochii, masandu-mi tamplele.

“Sunt casatorita cu un bufon.”

“Casatorita?” i s-a spart vocea lui Edward. Cineva avea reactii cam lente dimineata.

Tot ce puteam face era sa gem.

“Mai spune asta o data, Edward, si iti jur ca te strang de gat cu mainile mele goale.”

El s-a frecat la ochi cu pumnii, clipind.

“Esti sigura ca nu incerci sa pui mana pe banii de la asigurarea mea de viata, doamna Cullen? m-a tachinat el sec.

Eu m-am intins spre el.

“Suntem casatoriti!” am sasait eu. “Casatoriti! Ai idee ce inseamna asta?”

M-a lasat sa ma descarc pe el pentru o clipa, dar doar m-am infuriat mai tare cand am vazut ca asta nu-l afecta catusi de putin.

“Cred ca da.” a incuviintat el incet din cap. “Dar n-am de gand s-o spun.”

Mi-a zambit slab.

“N-as vrea sa ma ‘strangi de gat cu mainile tale goale’.”

M-am scufundat, infranta si brusc foarte obosita, pe pieptul lui.

“Ce o sa facem?” am oftat eu.

A oftat si el, mangaindu-mi parul.

“Doar aminteste-ti la partaj ca sunt un om sarac.”

Am chicotit obosita dar n-a sunat foarte convingator.

“N-o sa-ti iesi din minti nici macar putin?” m-am uitat eu la el, punandu-mi palmele una peste alta si odihnindu-mi barbia pe ele. Stiu ca incerca sa pretinda ca nimic nu-l deranja dar ceva trebuia s-o faca. Oricum, daca exista ceva care sa deranjeze pe cineva, mai ales pe un burlac de 20 si ceva de ani cu care iesi de o saptamana, nu ar trebui sa fie sa se trezeasca insurat cu tine? Doamne, ne casatorisem in Vegas. Cel mai mare cliseu dintotdeauna. Nimeni n-avea sa creada asta.

Edward si-a lasat capul sa cada pe perna, gemand cand probabil propria lui durere s-a facut simtita.

“Ma gandeam la asta.”a recunoscut el, masandu-si tamplele. “Dar am decis sa te las intai pe tine sa te calmezi.”

Brusc, ma simteam coplesita de vina. Amandoi treceam prin acelasi lucru si eu eram egoista. Trebuia sa fie si el socat si confuz de intreaga situatie, dar s-a controlat ca sa astepte sa ma calmez eu.In ciuda oricaror impefectiuni ale lui, incepeam sa-mi dau seama de lucrurile cu adevarat importante. M-am intins si l-am sarutat delicat.

“Multumesc ca te gandesti la mine.” am spus eu bland. “Imi pare rau ca m-am panicat asa.”

El a zambit.

“Te plac oricum.” m-a tachinat el.

In sfarsit am chicotit autentic in timp ce-l priveam.

“Ce?” am ranjit eu, indepartandu-i cateva suvite rebele de pe frunte si ridicand malefic o spranceana. “Fara iubire?”

M-am incruntata brusc in timp ce cuvintele mi-au alunecat pe buze la o scanteie de amintire de seara trecuta.

“Nu-ti face griji.” i-am spus eu tare peste muzica. “Te iubesc asa cum ea il iubeste pe Jazymine.”

M-am apropiat de el, punandu-i un deget pe buze.

“Dar, shhhh.” am tipat eu. “E un secret.”

El mi-a sarutat degetul.

“Ador cand faci asta.”am recunoscut eu fara sa gandesc.

El a zambit prosteste.

“Si eu te iubesc cum il iubeste ea pe Jazymine.” a spus el.

Fata mea s-a imbujorat imediat.

Nu facusem asta! Nu! Sau da? Tequila, rea. Foarte, foarte rea.

Bolboroselile astea fara sens mi le aminteam, cel putin, cred ca se intamplase. Dar in loc de asta, am facut urmatorul cel mai stupid lucru de pe planeta.

“Ma iubesti!” am tipat eu pe jumatate. Da, sa-l lasam pe el in prim plan. Buna idee, Bella! m-am felicitat singura.

Ochii lui s-au marit.

“Ce” s-a sufocat el.

Am indreptat degetul spre el acuzator.

“Ma iubesti.” am repetat. “Ma iubesti la fel cum Alice il iubeste pe Jazymine.”

El s-a incruntat.

“Cine e Jasmine?”

Mi-am scuturat capul.

“Nu Jasmine.” l-am corectat. “Jazymine.”

“Ei bine, oricine a fi, Jasper o sa-l omoare.”

Am ras.

“Jasper este Jazymine.” am chicotit eu.

A ridicat o spranceana, incercand sa tina pasul. Fata lui a fost luminata apoi pentru o secunda de recunoastere; nici macar nu eram sigura ca vazusem asta.

“Ei bine, o crima in minus de care sa ne facem griji.” a spus el in final.

M-am incruntat; incerca sa ma distraga.

Am muscat momeala oricum.

“Care e cealalta crima pentru care trebuie sa ne ingrijoram?” am intrebat eu suspicioasa. Va rog, sa nu-mi spuneti ca avea de gand sa inceapa cu confesiunile acum ca eram casatoriti si ca nu puteam sa scap asa usor. Daca e un criminal, o sa declar impotriva lui. Nu-mi pasa cat de inuman de frumos e. Sau cum ma topesc atunci cand el zambeste.

A ridicat o spranceana la mine.

“Nu o sa ma omori?”

Mi-am odihnit obrazul pe umarul lui, gandindu-ma. Era o perna chiar confortabila! Oricat bolborosisem eu ieri despre pernele alea cu miros de levantica, Edward mirosea mai bine. Acum ca ma gandeam la asta, dormisem mai bine ca niciodata seara trecuta…chiar daca eram beata crita si e posibil sa fi avut mai mult de-a face cu alcoolul din sange decat cu specimenul minunat care dormea langa mine.

“A fost ideea ta?” am intrebat eu in final. Acesta avea sa fie un factor foarte important in luarea deciziei daca avea sa moara astazi sau nu.

El a ridicat din umeri.

“Nu stiu.” a spus el usor. “Nu-mi amintesc… nimic, dar nu suna ca ceva ce tu ai sugera vreodata.”

Felul in care se fastacise,oricat de putin, cu acel cuvant, nu-mi scapase, dar am lasat-o balta. Isi amintea ceva de seara trecuta, mai mult decat lasa sa se vada. Dar aveam mai multe pentru care sa-mi fac griji acum decat daca el isi amintea ca mi-a spus ca ma iubea la fel cum Alice il iubea pe varul lui. Ceea ce, apropo, e putin ciudat acum ca sunt complet treaza. Voiam sa continui cu seria de intrebari, dar asta mi-ar fi putut aduce amintiri in care eu ii spuneam ca-l iubesc si nu m-as fi putut descurca cu asta acum. Daca mai aveam un singur lucru in plus cu care sa ma descurc, nu conta cat de mic, as fi clacat complet.

In plus, eu chiar ma gandisem sa-l imbat si sa ma marit cu el inainte; daca nu era atat de enervant. Dumnezeule! Eu sugerasem sa ne casatorim seara trecuta? Nu m-ar mai fi lasat sa traiesc cu asta daca afla. Poate ca n-o facusem…chiar suna ca ceva ce ar face el.

“Tu n-ai gandi asa.” i-am raspuns eu evaziva. Nu mai scotea nimic de la mine in afara de asta. Oricum nu-mi aminteam.

Am stat acolo, in patul confortabil cu perne care miroseau yummy a levantica, el stand rezemat si eu cu capul pe pieptul lui. Se juca cu parul meu in timp ce se gandea si eu am inchis ochii, bucurandu-ma de sentiment. Puteam sa incercam sa rezolvam asta mai tarziu. Acum voiam doar sa ma bucur de ultimele mele cinci minute de liniste inainte sa fiu nevoita sa infrunt realitatea.

“Hei, Bella?” a intrebat el dupa un moment, degetele lui oprindu-se in parul meu.

“Hm?” Nici macar nu am deschis ochii, doar m-am inruntat usor, enervata ca se oprise.

“Ce-ar fi daca…Ei bine, ce-ar fi daca…am ramane casatoriti?”

Atunci am deschis ochii, clipind de cateva ori. Cred ca auzisem gresit.

“Ce?

“Ce-ar fi daca ramanem casatoriti?” a repetat el, sunand putin mai sigur.

M-am ridicat, holbandu-ma la el.

“Nu poti vorbi serios.” aproape ca i-am ordonat eu. Vreau sa spun, nu putea vorbi serios. Pur si simplu nu putea!

El a incuviintat din cap.

“Ba pot.” m-a contrazis el. “Asculta. Suntem deja casatoriti si eu chiar urasc hartogaria.”

Mi-am dat ochii peste cap. Asta era cea mai lamentabila explicatie pe care o auzisem vreodata.

El a chicotit, vazand ca nu inghiteam asta si ca nu eram amuzata. Oo, eram departe de a fi amuzata.

“Si ne intelegem bine…”

“Cand nu incercam sa ne scoatem ochii unul altuia.” l-am intrerupt eu. S-a uitat urat la mine si eu am oftat, facandui semn sa continue. Dintre toate nebuniile..!

“Si deja te intelegi bine cu socrii.” m-a tachinat, inghiontindu-ma cu cotul.

Da…Inca nu eram amuzata.

“Poate am putea incerca pentru un timp?” a incercat el din nou, cu privirea aceea de catel lovit.

M-am incruntat, surprinsa sa-mi dau seama ca eu chiar ma gandeam la asta. Era nebunesc; chiar si sa iau posibilitatea in calcul, era de departe cel mai nebunesc lucru pe care-l facusem in viata mea. Ieseam impreuna de o saptamana. Fusesem la doua intalniri oficiale. Inainte de asta, afirmasem cu toata convingerea ca eram inamici de moarte.

…Dar inca eram aici, muscandu-mi buza inferioara, gandindu-ma. Chiar ne intelegeam bine, in afara de situatiile anterior mentionate, dar ca sa fiu sincera, nu cred ca as fi putut suporta o relatie care sa presupuna doar zambete placute si sarutatul picioarelor mele. Avusesem cateva relatii de genul acesta in colegiu, ca fapt divers; nu-i suportam pe tipi. Ma simteam ca si cum intotdeauna imi spuneau doar ce voiam eu sa aud.

Un lucru in legatura cu care nu trebuia sa-mi fac griji in privinta lui Edward. Chiar daca nu voiam sa aud, tot imi spunea. Mai ales daca nu voiam sa aud.

“Pot sa ma gandesc la asta?” am soptit eu, cu inteaga mea existenta prinsa intre cea mai rea mahmureala si noile descoperiri din dimineata asta. Eram coplesita.

El a zambit, sarutandu-ma pe frunte.

“Sigur.” m-a asigurat el, dandu-se jos din pat.

“Hei, Edward.” am stirgat eu in urma lui in timp ce el se indrepta spre baie. Poate ca ma uitasem putin la fundul lui cand trecse pe langa mine, dar n-o sa recunosc nimic. Arata al naiba de sexy in boxerii aceia.

“Da?” m-a privit el peste umar, ranjind cand imbujorarea mea m-a dat de gol.

“De ce nu esti mai suparat in legatura cu asta?” am intrebat eu evaziva.

El a ridicat din umeri.

“Acum sunt putin confuz.” a recunoscut. “Am nevoie de putin timp sa-mi dau seama ce se petrece.”

Am incuviintat din cap.

“Bine, dar astept un colaps complet mai tarziu.”

El a chicotit, incuviintand din cap inainte sa lase usa de la baie sa se inchida in urma lui.

De indata ce usa a fost inchisa si zeitatea care era Edward disparuse din raza mea vizuala, am clipit. Doamne Dumnezeule! Tocmai acceptasem sa am gandesc daca sa raman casatorita cu hotul meu de camionete?

Ok, aveti aici capitolul 16. Clar mai repede decat data trecuta!:)) Sper sa va placa!

Partea preferata? Pareri in legatura cu reactiile lor? Anticipari pentru ce se va intampla mai departe?:D

Astept feedback de la voi pentru urmatorul capitol.

Pupici:*:*:*

Dienutza

duminică, 10 iulie 2011

Capitolul 15: Cuvantul zilei este Tequila

Daca holul era frumos, camera era magnifica.

“Nu te bucuri ca te las sa stai?” l-am tachinat eu pe Edward, dandu-i drumul la mana si fugind ca sa sar si sa ma arunc in unul din paturile alea mari. Era atat de confortabil. Am aterizat pe pat si m-am scufundat in asternuturile moi.

Edward a ranjit.

Eu am oftat multumita, inchizand ochii. Frate, ma puteam obisnui cu asta.

“Stii cum oamenii furiseaza prosoapele de la hotel in valizele lor?”

“Da…” a chicotit el.

Mi-am intors capul si am mirosit o perna. Dap, raiul de levantica.

“Crezi ca as putea scapa furisand patul?” am intrebat el. “S-ar putea sa am nevoie de o valiza mai mare…”

El a ras usor dar n-a mai spus nimic.

“Serios.” am continuat el. “Literalmente te scufunzi in el, ca intr-un nor sau ceva si cu siguranta au spalat astea intr-un detergent care miroase foarte yummy sau l-au parfumat cu ceva.”

Am deschis ochii si m-am proptit in coate cand el inca n-a spus nimic.

“Ce e in neregula?” am intrebat eu, incruntandu-ma; ceva trebuia sa fie in neregula daca hotul meu de camionete inca nu avea nimic de spus.

El si-a frecat ceafa, parand jenat.

“Nimic…” a spus el stanjenit. “Doar ca esti chiar frumoasa.”

Am rosit, plecandu-mi capul ca sa ma ascund in spatele unei perdele de par.

“Poti sa incetezi cu flatatul, Cullen. Deja am acceptat sa ies cu tine.”am mormait eu, incercand umorul.

Nu l-am auzit, dar dintr-odata statea pe pat langa mine; dandu-mi o suvita din par dupa ureche, indepartandu-mi ascunzatoarea. M-am uitat cu ezitare pe sub gene si el si-a trecut degetul mare de-a lungul maxilarului meu asa cum sigur stia pana acum ca imi placea.

“Deci n-am niciun motiv sa spun ceva ce nu cred ca e adevarat.” a ranjit el.

Mi-am muscat buza ca sa-mi retin propriul ranjet. Aici era fermecatorul pe care-l stiam si…il adoram.

“Stii, dupa comportamentul tau curtenitor de mai devreme si comentariile tale flatante, o sa incep sa cred ca esti un gentleman daca nu ai grija.” am flirtat eu.

Zambetul lui s-a largit in timp ce se apleca incat doar ezita deasupra buzelor mele.

“O sa ma asigur ca n-o sa se mai repete.” a promis el tachinant.

Am expirat tremurator.

“Da.” am mormait eu, suferind brusc de vedere in tunel in timp ce ma uitam la buzele lui. “Nu putem lasa asta sa se intample.”

Singurul lui raspuns a fost sa ridice o spranceana malefic inainte sa ma reduca la tacere cu un sarut.

Nu stiu cat timp a trecut dar din nefericire, la un momentat am avut nevoie de aer. La naiba!

“Nu te bucuri ca ma lasi sa stau?” m-a tachinat Edward, ranjind.

Mi-am dat ochii peste cap, lovindu-l in umar in timp ce ma ridicam. Intr-un fel sau altul, sfarsise stand langa mine in pat.

“Nu in special.” am raspuns eu nonsalanta.

A ridicat o spranceana, privindu-ma neincrezator.

“Esti sigura in legatura cu asta, Frumoasa Bella?” a intrebat el, lingandu-si buzele.

Am chicotit, punandu-mi mainile in solduri –da, cu siguranta in provocam.

“Dap.” am pus eu accentul pe ‘p’.

El a ras, tragandu-ma inapoi pe pat inainte sa stiu ce m-a lovit.

“Retrage ce-ai spus.”

Am chitait in timp ce el ma gadila fara mila.

“Niciodata!” am jurat eu, razand isteric.

El a marait, strambandu-se la mine in timp ce-si continua tortura cu gadilatul.

Am continuat sa rad, cautand deasupra capului arma mea mult dorita si am insfacat una din pernele imense ca sa-l lovesc.

El s-a oprit pentru o secunda, surprins de actiunile mele, si eu am chicotit.

“O, asta e.” a spus el malefic.

Ochii mei s-au marit.

“O sa ti-o iei acum.”

M-am dat jos din pat, fugind in cealalta parte a camerei.

“Nu!”

El a ras, sarind ca sa ma vaneze.

“O, da!”

O bataie puternica in usa chiar inainte ca el sa ajunga la mine, cu degetele deja amenintand sa reia gadilatul ne-a facut pe amandoi sa inghetam.

“Ati face bine sa aveti toate hainele pe voi.” a strigat Jasper de dincolo de usa. “Alice vrea sa plecam in 10 minute la restaurant si daca vad mai mult decat as vrea vreodata sa vad din voi doi, ii spun.”

Am ras, deschizand usa.

“Suni ca un copil amenintand sa-i spuna mamei.” am chicotit eu.

El si-a dat ochii peste cap.

Edward a venit in spatele meu si si-a pus mainile in jurul taliei mele, odihnindu-si barbia pe umarul meu. Ceva din actiunea lui m-a surprins. Stiam ca Jasper stia despre noi dar era un gest atat de tandru, mai ales in fata unuia dintre prietenii nostri.

“Ce e, Jasper?” a intrebat el, sarutandu-ma pe obraz.

Jasper s-a holbat la noi pentru o clipa, mormaind ceva despre ‘nenatural’ pentru el insusi inainte sa-si treaca mainile prin par –trebuie sa fie o trasatura de familie.

“Alice vrea sa plecam in 10 minute.” a spus el. “Mergem sa luam bauturi inainte de cina.”

M-am incruntat.

“Inainte de cina?” am intrebat eu. “Stii ca nu pot sa suport alcoolul pe stomacul gol.”

Edward parea suspicios, dar Jasper nu ne-a luat in seama.

“Nu stiu.” a ridicat el din umeri. “E doar ceea ce am decis toti sa facem. Presupun ca acel club unde vor ei sa mergem e mai aproape de restaurant.”

L-am privit curioasa. De ce ar vrea sa mergem dupa bauturi si apoi la restaurant? Asta nu avea sens.

“Nu-ti face griji, Bells.” a zambit Japer. “N-o sa ne imbatam, sau ceva de genul asta. N-o sa va lasam sa faceti ceva prostesc.”

A ranjit doar putin cand a terminat propozitia si eu mi-am ingustat ochii la el. Ce se petrecea?

“Ceva prostesc, huh?” l-a citat Edward, sunand si el suspicios.

“Pot sa ma controlez.” am spus eu indignata. “Pot sa merg in club cu prietenii mei fara sa intru in bucluc.”

Jasper a ridicat din umeri, aratand angelic. Prea angelic.

M-am intors spre Edward in bratele lui.

“Sa nu ma lasi sa fac nimic prostesc.” am soptit eu.

El si Jasper au ras in timp ce eu ma strambam.

“O sa fiu cu ochii pe tine.” mi-a promis Edward, dandu-mi o suvita de par dupa ureche.

Am incuviintat din cap, indepartandu-ma de el si uitandu-ma la Jasper.

“Spune-i lui Alice ca ne intalnim cu voi in hol in cinci minute.” i-am spus eu.

El a incuviintat din cap.

“O sa chemam un taxi.”

“Cinci minute?” a intrebat Edward, inchizand usa in urma lui.

M-am uitat la el peste umar ca sa-l vad uitandu-se la mine cu amuzament si cu ambele sprancene ridicate.

Eu am mentinut privirea.

“Da.”

“Hmm.”

M-am incruntat.

“Nu ma lua pe mine cu ‘hmmm’.” am spus eu. “Ce se presupune ca inseamna ‘hmm’?”

El si-a tinut mainile ridicate in fata lui.

“N-am mai vazut o fata care poate fi gata pentru orice in cinci minute.” a spus el sec. “Mai ales pentru o seara in oras.”

Mi-am luat valiza si am aruncat-o pe pat ca sa pot cauta in ea mai usor, privindu-l seducator peste umar.

“Eu nu sunt ca alte fete, Edward.” am tors.

Eram o fata foarte determinata si luam provocarile foarte in serios.

Trei minute mai tarziu eram gata. Edward nu.

Stateam rezemata de zid cand el a iesit din baie.

“Recunoaste.” am ranjit eu.

M-a privit din cap pana in picioare apreciativ, inainte sa ma priveasca intrebator.

“Ce sa recunosc mai exact?”

Am zambit, uitandu-ma dramatic la ceas.

“Mi-a luat fix trei minute si 34 de secunde.” l-am informat eu.

El a chicotit.

“Competitiva, domnisoara Swan?”

Am ridicat din umeri.

“Evitati sa recunoasteti ca sunteti infrant de o fata, domnule Cullen?” i-am intors-o eu.

El a zambit, sarutandu-ma usor pe buze.

“Arati captivant.”

Mi-am scuturat capul, chicotind.

“Asta inca nu e o recunoastere a infrangerii.”

El a ras, indreptandu-se spre pat unde erau sosetele lui si si le-a pus, urmate de tenesii sai Converse, desigur.

“Ai avut dreptate.” a recitat el. “Eu m-am inselat.”

L-am batut pe umar si el s-a uitat urat la mine.

“E nevoie de un barbat adevarat care sa-si recunoasca greseala.” am cantat eu.

El si-a dat ochii peste cap.

“Ma bucur ca esti de acord.” a spus el sec.

Am chicotit.

“Imi place tricoul tau, apropo.”

M-am uitat in jos la hainele mele in reflex. Nu e ciudat? De fiecare data cand cineva face un comentariu despre imbracamintea ta, te uiti in jos ca si cum nu ti-ai aminti cu ce te-ai imbracat de dimineata? Cel putin eu asa fac.

“Mersi.” am spus eu.

Purtam tricoul meu negru preferat cu U2. Alice avea sa-si iese din minti pentru ca nu purtam o fusta mini extra scurta sau ceva complet stanjenitor pentru mine dar aratam prezentabila si nu exista nicio cale sa-mi scot rochia din prima seara. Inca eram putin data peste cap de diferenta de fus orar si ea nu ne dadea deloc timp sa ne odihnim; macar sa ma simt confortabil.

“Imi plac incaltarile tale.” am adaugat eu, simtind nevoia sa-i ofer si eu ceva in schimb.

El a zambit.

“Am crezut ca urasti ca port mereu tenesi Converse.” a ridicat el o spranceana.

Mi-am muscat buza, amintindu-mi nenorocita aia de lista pe care o citise. Avea sa o lase vreodata balta cu chestia asta prosteasca?

“M-am razandit.” am ridicat eu din umeri, incercand sa-mi pastrez tonul normal. Intotdeauna imi placusera barbatii care purtau tenesi Converse. De asta pusesem asta la partea contra pe lista pentru Edward. Era chiar enervant cand eu incercam din rasputeri sa nu-l plac.

“Bine de stiut.” a zambit el .”Alte argument carora asupra carora ai revenit?”

M-am strambat.

Acum era pur si simplu insuportabil.

“Nup.” am raspuns eu repede.”Inca esti un ego maniac care crede ca le stie pe toate.”

El s-a uitat urat la mine si eu mi-am dat ochii peste cap,luandu-l de mana si ridicandu-l de pe pat. Sigur ca era mult mai mare si mai puternic decat mine si nu aveam nicio sansa sa-l clintesc decat daca ma lasa el.

A ras si eu am strambat din nas, tragandu-l de mana fara niciun rezultat.

“Da?” a intrebat el, amuzat.

“Haide.” am pufnit eu. “Trebuie sa ajungem jos inainte ca Alice sa urce dupa noi si sa ma faca sa ma schimb si sa ma machiez.”

A chicotit, scuturandu-si capul, dar s-a ridicat in picioare, tragandu-ma la pieptul lui pentru o clipa incat sa ma poata saruta pe frunte.

“Hai sa nu facem nimic prostesc.”

Am zambit.

“Asta era planul.” am incuviintat din cap. “Nu ma lasa sa ma apropii de tequila.”

……………………………………………………………………………………………………………………………………

Barmanul m-a privit dezaprobator cand m-a vazut in tricou si blugi dar m-a lasat sa intru pentru ca eram cu Alice si Rosalie. Sigur ca ele se ridicau la cerintele clubului si aratau la fel de minunat ca intotdeauna.

Mai multi barbati s-au impiedicat de limbile lor care atarnau cand au intrat prietenele mele. Dar eu eram deja obisnuita pana acum; ar fi trebuit sa le vedeti la colegiu.

“Un rand de tequila?” a tipat Emmett peste muzica inainte sa avem sansa sa ne asezam.

Am gemut.

“Nu.”

Dar el incepuse sa-si croiasca drum spre bar oricum.

“Tequila.” a incuviintat el din cap. “Bun.”

Mi-am dat ochii peste cap.

“Rom cu cola pentru mine.” am tipat eu in urma lui.

Mi-a facut semn peste umar ca ma auzise.

“Stie ca nu beau tequila.” am marait eu. Nu mai bausem din colegiu. O runda de striptease pe masa –rusinea mea. Doua runde –am fost arestata pentru comportament indecent. Aceea a fost prima si ultima daa cand incercam tequila. A fost strem de jenant; m-am trezit cu vreo 12 numere si o mahmureala masiva, punandu-i pe toti prietenii mei sa jure sa tina asta secret. Cum putea Emmett sa uite asta?

“O experienta proasta cu genul asta de bautura, Bella?”

Mi-am ingustat ochii la Edward, singurul care nu fusese acolo martor la performanta mea.(Slava Domnului!)

“Nu.” am spus eu pe un ton care nu lasa loc de discutie.

Normal ca lui Rose i-a scapat tonul care nu lasa loc de discutie. Ea a ras.

“Da!” a exclamat. “Bella s-a ales cu atat de multe numere in seara aia!”

“Si m-am ales si cu cea mai mare mahmureala din lume.” m-am strambat eu.

Alice a vorbit peste mine.

“Aproape a fost arestata.”

Mi-am inghiontit prietenele cu toata forta pe care o aveam.

“Doamne, Bella!” a sasait Alice.

Edward a ridicat o spranceana la mine.

“Suna ca o poveste.”

Alice si Rose au incuviintat entuziaste din cap, mai mult decat doritoare sa impartaseasca umilinta mea cu el si Jasper a chicotit.

“Nu.” am spus eu ferma.”Nup. Nu chiar. Nu.”

Au ras cu totii.

“Uite bauturile.” m-a salvat Emmett. Wow. Asta era o propozitie pe care nu crezusem ca o s-o spun vreodata!

A pus romul cu cola in fata mea si eu i-am zambit ca multumire. Apoi a pus si un shot de tequila langa.

Am gemut.

“La trei.” a cantat Rose, privindu-ma cu sclipirea unei provocari.

O, fata stia ca nu pot sa refuz o privire care ma provoaca.

“Bella…” m-a privit Edward nesigur. “Nici eu nu aveam de gand sa beau. Poate putem sa mergem sa dansam?”

“Bea-ti shot-ul, Edward.” am spus eu, privind-o fix pe Rose. Un shot nu avea sa-mi faca niciun rau. Am dat romul cu cola peste cap si am aruncat paharul gol pe masa cu o grimasa. Cativa baieti care treceau pe langa masa noastra au inceput sa fluiere aprobator.

“La trei.” am preluat eu comanda, ridicand in aer shot-ul.

Emmett a strigat cateva urale si si-a ciocnit paharul de al meu. Daca tot merg in iad…

“Unu…doi…trei!”

…macar s-o fac cum trebuie.

……………………………………………………………………………………………………………………………………

“Esti atat de dragut.” m-am balbait eu.

I-am auzit pe prietenii nostri chicotind si m-am uitat la ei, zambind.

“Nu ca-i dragut?”

Rose a explodat si Alice radea atat de tare incat a trebuit sa se sprijine de Jasper. Frate, alcoolul chiar ii atinsese, ce stanjenitor!

“Ataaaaat de dragut.” si-a fluturat Emmett genele la Edward.

“Ei bine, tu esti fru…” s-a incruntat. “Rumoasa.”

A zambit, incuviintand determinat din cap.

Toti au izbucnit si mai tare in ras. De ce se purtau asa ciudat? Nici macar nu bausera la fel de mult ca noi. Intr-un anumit moment al serii, prietenii nostri fusesera cuprinsi de lasitate si m-au provocat pe mine sa concurez cu Edward. El a castigat.

“Eddikins poate sa bea mult.” am spus eu de nicaieri.

Edward s-a incruntat.

“Nu-mi spune asa.” s-a bosumflat el.

“Emily o face.” am chicotit eu.

Emmett a incuviintat fara regret din cap.

“Te iubesc, Emily.” i-am spus eu serioasa.

Alice m-a privit cu subinteles si eu i-am zambit cald.

“Credeam ca-l iubesti pe Eddikins.”

Am incuviintat din cap, dezechilibrandu-ma si Jasper m-a prins de cot ca sa ma ajute. Am chicotit. Totul era atat de amuzant!

“Asa e.” le-am spus. “Dar le iubesc pe Emily si pe Jazymine ca pe surorile mele mari si ciudate.”

Jasper si Emmett s-au privit unul pe altul si eu i-am batut pe umeri. Catelusi cuminti.

Edward a izbucnit in ras, forta rasului dezechilibrandu-l.

“Surori paroase!” a exclamat el, tinandu-se de stomac.

“Ha!” am ras eu. “Surori paroase!”

Rose si-a dat ochii peste cap. Sigur nu se prindea.

“Dar nu-l iubesti pe Edward ca pe o sora?”

Mi-am scuturat capul.

“Nu, prostuto.” m-am balbait eu. “Il iubesc ca pe hotul meu de camionete.”

Alice a pufnit.

“Asta inseamna ca-l iubesti iubesti?”

Eu pur si simplu am clipit.

“Il iubesti cum il iubesc eu pe Jasper?”

Eu m-am strambat. Doamne, durea sa gandesti atata.

“Nu stiu, Ali.” am marait eu, impiedicandu-ma din nou.

Edward m-a prins, dar asta ne-a dezechilibrat mai mult pe amandoi.

“Nu-ti face griji.” i-am spus eu tare peste muzica. “Te iubesc asa cum ea o iubeste pe Jazymine.”

M-am apropiat de el, punandu-i un deget pe buze.

“Dar, shhhh.” am tipat eu. “E un secret.”

El mi-a sarutat degetul.

“Ador cand faci asta.”am recunoscut eu fara sa gandesc.

El a zambit prosteste.

“Si eu te iubesc cum o iubeste ea pe Jazymine.” a spus el.

___________________

Ok, mi-am cerut deja scuze printr-un mic comentariu, dar trebuie s-o mai spun o data.

Imi cer miiiiiii si milioaaaane de scuze ca a durat atata sa postez. Problema e ca am fost plecata maio bine de 3 saptamani si n-am avut acces la internet. Promit sa aduc si urmatorul capitol cat pot eu de repede!

Don't hate me!

Dienutza