Capitolul 20: Cuvantul zilei este Momeala

“Deci cum le vom spune ca stim ca e o farsa?” a intrebat Edward. “Intr-un fel care sa ii ajute sa vada scara greselii.”

“Scara greselii?” am intrebat.

El a ridicat din umeri.

“Exista asa ceva.” s-a aparat. “Cred.”

Mi-am scuturat capul, impachetandu-mi hainele si punandu-le inapoi in valiza. Ma bucur ca nu fusese nevoie sa-mi scot rochia. Alice probabil luase in serios amenintarea mea, asa cum si trebuia de fapt. Ne lasase singuri, nu ne deranjase deloc de atunci, deci nu avusesem nevoie de rochie. Petrecusem intreaga zi uitandu-ne la filme vehi in camera. Relaxandu-ne.

“Poate.” s-a corectat. “Poate ca nu. Deci cum o sa le spunem?”

“N-o s-o facem.” am spus eu, aruncand absenta o pereche de pantaloni in valiza deschisa. Nici macar nu-mi aminteam sa-i fi impachetat pe astia.

“Asteapta.” m-a oprit el. “Ce? N-o sa le spunem ca stim ca e o farsa?”

Mi-am scuturat capul.

“Nu.” am raspuns vesela. “Asta mi-ar strica intregul plan.”

El si-a incrucisat bratele pe piept si s-a rezemat de perete, privindu-ma calculat.

“Si planul tau ar fi…”

I-am zambit.

“Toate la timpul lor.” am raspuns eu misterioasa.

El a oftat; as fi putut sa-i spun. Stiam ca nu le va spune celorlalti, nu i-ar fi avertizat. Dar mai stiam ca nu ar fi gasit farsa mea la fel de ingenioasa si amuzanta asa cum o credeam eu. Avea sa realizeze aceasta ingeniozitate a ideii mele mult mai tarziu, dupa ce ne asiguram cu totii ca inca respira.Dar asta nu se putea intampla daca afla acum si nu ma lasa sa-mi duc farsa asta grozava la bun sfarsit.

Nu putea sa-mi spuna ce sa fac! De ce? Pentru ca n-aveam de gand sa-l avertizez suficient incat sa aiba sansa sa nu fie de acord.

“Deci ce facem?” a intrebat .”Din moment ce nu le spunem ca stim?”

“Le spunem ca suntem casatoriti.” am raspuns simplu. “Intram in jocul lor asa cum au vrut s-o facem de la inceput. S-ar putea sa avem nevoie de ajutorul lui Rosalie, dar sub nicio forma Emmett nu trebuie sa afle ca stim de farsa lui.”

Edward parea sa se gandeasca intens la ceva pentru o clipa. Apoi, un zambet malefic i-a rasarit pe fata.

“Deci o sa pretindem ca suntem casatoriti?"

M-a trecut un mic fior cand m-am gandit la asta. Da, noi stiam ca nu e adevarat, dar nu mai trebuia sa mai stie nimeni. Ma speria ingrozitor sa vad cat ma entuziasma ideea.

“Presupun.” m-am intors eu, ca sa nu-mi vada zambetul larg si stupid de pe fata. “Pentru binele planului.”

El a ranjit.

“Pentru binele planului.” a repetat. “Presupun ca ar trebui sa pastram verighetele. Sa le purtam.”

Cat de ironic. Ne daduseram verighetele jos in dimineata asta inainte sa ne intalnim cu prietenii nostri, cand credeam ca suntem cu adevarat casatoriti, si acum, ca eram intr-adevar casatoriti, aveam sa le purtam. Daca relatia asta era mai disfunctionala de atat, le puteam face concurenta lui John si Kate. Nota personala: sa ma asigur ca Edward realizeaza ca n-o sa am opt copii, iar daca prin vreo ciudatenie a naturii, aveam opt copii si ii trecea prin cap sa ma paraseasca, copiii aveau sa-i gaseasca cadavrul prin vreun coltisor ascuns al orasului. Mai promit sa nu fiu atat de ingrozitoare precum Kate. Ei avusesera niste juraminte grozave, nu?

“Probabil.” am aprobat eu, dar el nu mai era concentrat pe verigheta. Avea privirea atintita asupra bucatii de material din mana mea.

“Cum se face ca asta nu si-a facut aparitia tot weekend-ul?” a intrebat el fara sa-si ia ochii de la cele doua bucati de material.

Mi-am coborat privirea ca sa vad ca ceea ce tineam acum era ceva ce impachetasem fara ca macar sa observ: bikini. Cumparasem costumul in doua piese, rosu, sexy, cand incercam sa-i atarg atentia unui salvamar la plaja din La Push vara trecuta. Era incredibil de inalt, cu piele bronzata si ochi mari si caprui. Era dragut si politicos. Era de asemenea mult mai interesat de prietenul pe care il tarasem dupa mine pentru suport moral.

Da, inca unul din recordurile mele geniale cu intalnirile. Merg la plaja toata aranjata si sexy si sfarsesc prin a-i face lui Jacob lipeala cu salvamarul dupa care salivam. Inca un lucru pentru care Sam nu ma lasa in pace.

M-am uitat iar la Edward. Inca se uita la bikini ca si cum se astepta ca ei sa sara din mana mea si sa inceapa sa-i faca o serenada. Si-a lins buzele.

Vedeti, asa reactioneaza barbatii normali cand vad asa ceva!

“Pentru ca n-am mers sa inotam?” mi-am dres glasul si ochii lui au zburat inapoi spre fata mea. Obrajii lui s-au colorat usor in roz si stiam ca daca i-as fi putut citi gandurile, propria mea imbujorare m-ar fi desfigurat.

“De ce n-am mers sa inotam?” a intrebat el serios.

Am ras.

“Am fost ocupati.” i-am reamintit. Vezi tu, daca ne aducem bine aminte, avem prieteni de facut sa sufere. “Am avut lucruri mult mai stresante pe cap.”

Ca o modalitate de a-l face pe Emmett sa planga ca o fetita.

“Aw.” a oftat el intelegator. “S-a terminat luna de miere.”

Am chicotit.

“Ma tem ca da, amice.” l-am tachinat.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

“Rose.” am sasait, atragandu-i atentia la restaurantul hotelului.

“Hei, Bella.” m-a salutat ea, distrata de mancarea din fata ei. “Hei, Edward. Numiti asta salata?”

A pufnit la mancarea din fata ei.

“Cum poti sa arunci o mana de chestie din asta verde intr-un castron si s-o numesti salata?”

Am asteptat ca mini criza ei sa ia sfarsit si m-am uitat urat la ea. Era mai greu decat cu Alice. De asta il adusesem pe Edward cu mine. Nu ca as fi crezut ca el ar fi intimidat-o, dar ma facea pe mine sa ma simt mai curajoasa.

“Ce?” a clipit ea, probabil intrebandu-se de ce o fixam asa cu privirea.

“Stim despre ultima farsa a lui Emmett.” Am soptit eu. Ochii ei s-au marit si au zburat pentru un moment scurt la Edward.

“Eu sunt doar cu muschii.” a ridicat el din umeri, sunand plictisit.

“Si stim ca si tu stiai despre asta.” am continuat, ignorandu-l pe cel cu muschii.

“Imi pare atat de rau.” m-a intrerupt ea.

De data asta proprii mei ochi s-au marit. Rose isi cerea scuze?

“I-am spus lui Emmett s-o lase balta, dar apoi i-a venit idea asta si recunosc ca si mie mi s-a parut un plan bun. Dar m-am inselat.”

Si recunostea ca se inselase? Am rezistat tentatiei sa nu o verific in spate sa ma asigur ca nu e vreun robotel controlat care arata ca prietena mea.

“Si i-am spus sa va spuna de indata ce am realizat ca era un plan rau.”a continuat ea repezita. “Chiar am spus ca nu primeste sex pana nu va spune.”

Am studiat-o o clipa inainte sa ma duc sa o imbratisez.

“Vai, Rose.” am facut eu. “Asta e atat de dulce.”

Cand ne-am retras din imbratisare, Edward se uita la noi de parca eram nebune.

“Ce?”

El pur si simplu a chicotit.

“Scuze.” a ranjit. “N-am vrut sa stric momentul ciudat care aici pare a bunatate.”

Mi-am dat ochii peste cap.

“In regula.” am ridicat eu din umeri. Nu venisem aici ca sa devin emotionala; venisem aici ca sa castigam un aliat de partea noastra. “Revoca regula fara sex fara sa dai de banuit pentru ca avem nevoie ca Emmett sa creada ca am cazut in plasa pana la urma.”

Ea pur si simplu a clipit.

“Revoca regula fara…”

“Da, da.” m-a intrerupt repezita, enervate. “Am inteles asta. Dar de ce?”

“Asta stim doar noi.” am cantat eu.

Edward s-a bosumflat.

“Nici eu nu stiu.” a spus el.

Rose a chicotit si eu i-am zambit.

“Bine.” m-am corectat. “Asta stiu doar eu si restul veti afla mai tarziu.”

Edward a oftat si eu m-am ridicat pe varfuri ca sa-l sarut pe obraz.

“Esti dragut cand te bosumfli dar inceteaza acum.” am chicotit. “Muncesc aici.”

El si-a dat ochii peste cap.

“Oh, atunci continua. Te rog.” a facut el sarcastic, aratand spre publicul nostrum de o persoana.

“Multumesc.” i-am zambit.

Rose si-a dres glasul.

“Corect.” M-am intors din nou spre ea. “In principiu, ideea e asta. Stim ca e o farsa, dar Emmett nu poate sti ca noi stim.”

Ea parea sa incerce sa tina pasul cu ceea ce spuneam eu. Daca ar fi putut pur si simplu sa vada in capul meu! De fapt, nu, la naiba cu asta. Eu puteam sa vad in capul meu si asta era destul de infricosator.

“Deci, veti continua sa va prefaceti ca va urati si sa-l scoateti din minti facandu-l sa creada ca planul lui n-a mers?” a intrebat ea.

“Excelenta incercare.” i-am spus. “Dar nu.”

“Gresit.” a incuviintat Edward din cap langa mine astfel incat paream doi agenti penibili de vanzari. “O sa ne prefacem ca suntem casatoriti.”

Suna foarte increzut in legatura cu asta si am simtit ca stomacul meu se umplea cate putin de fluturasi asa cum nu trebuia s-o faca. Cel putin, nu eram eu obisnuita s-o faca. Am ridicat mana stanga la Rosalie, aratandu-i ca purtam ‘verigheta’.

Ochii ei aproape ca-i iesisera din orbite.

“Ai innebunit?” a sasait ea, uitandu-se in jur sa se asigure ca nimeni nu observase.

L-am vazut pe Edward incuviintand din cap in afara razei mele vizuale si l-am pocnit in piept.

“Ce puteti castiga pretinzand ca sunteti casatoriti?” a intrebat ea.

“Sper ca ma va ajuta sa o fac sa intre in costumul ala de baie la un moment dat.” a raspuns Edward serios inainte ca eu sa am sansa. M-am intors spre el, cu mainile pe solduri. El pur si simplu a ranjit.

“Sunt sincer, iubito.” a spus el simplu. “Am auzit ca e o calitate pe care majoritatea femeilor o cauta la barbate.”

Am rezistat tentatiei de a-mi da ochii peste cap.

“Mai e una mai importanta decat asta.” i-am spus.

El a ridicat o spranceana.

“Tacerea.”

Eh, Cullen, ai intrat singur in asta. Rosalie a chicotit si eu i-am zambit usor peste umar.

“Doamna Cullen.” m-a avertizat el.”M-ai ranit profund.”

Am tresarit usor dar am refuzat sa deviez de la misiunea initiala. M-am intors la Rosalie dupa ce m-am uitat urat la el. Oricum nu parea sa-l afecteze in vreun fel. Zambea pur si simplu.

“O sa spunem tuturor ca suntem ‘casatoriti’ astazi.” i-am spus eu ei, facand ghilimele in aer peste cuvantul ‘casatoriti’. “Chiar acum, de fapt. La pranz.”

“Asa o sa facem?” a intrebat Edward in acelasi timp cu Rosalie.

Am incuviintat din cap.

“Asa o sa facem.” am incuviinat din cap, refuzand sa dau inapoi. “O sa ne purtam iubitori si toate alea si singura ta indatorire,” am spus, intorcandu-ma iar spre Rose, “este sa te asiguri ca nu ne spune ca e o farsa si sa ne strice noua farsa.”

Rose si-a frecat fruntea ca si cum era prea obosita ca sa isi mai bata capul cu noi. Bine, mai ales cu mine.

“Farsa ta?” a intrebat ea, exasperarea fiind evidenta in vocea ei. “Nu crezi ca ar fi timpul sa terminam cu farsele astea?”

Am ridicat mana dreapta. “E ultima.” mi-am fluturat genele. “Promit.”

Ea a pufnit, mormaind ceva despre cum nu credea asta nici macar pentru o secunda.

Am ridicat din umeri. Nu trebuia sa creada. Trebuia doar sa ne ajute sa indeplinim un mic aspect.

“Emmett trebuie sa stea ascuns in intuneric in legatura cu asta pana cand terminam farsa.” am spus. “Apoi, voi da totul pe fata si vom inceta cu farsele.”

Ea ma fixa cu privirea ingrijorata.

“Promiti?” a oftat in final.

Am zambit.

“Am promis deja.” i-am amintit. “Si da, chiar vorbesc serios.”

Ea a pufnit.

“Bine.” a cedat. “Dar ar fi bine ca asta sa fie utima farsa.”

Am incuviintat din cap.

“Ultima farsa.” am fost de acord. “Si ma bucur ca ne ajuti. Nu mi-ar placea sa te las sa te descurci singura cu Alice pentru nunta.”

Ea a pufnit indignata.

“Nu ca as fi vrut asta.” m-am aparat.

“Dar ai fi facut-o.” m-a acuzat ea.

Am ridicat din umeri.

“Eram calcata pe nervi.”

Ea si-a dat ochii peste cap.

“Bine.” a spus ea din nou. “Banuiesc ca pot intelege asta. Dar acum imi ceri sa-mi insel sotul.” si-a ingustat ochii la mine in privirea aceea pe care eram obisnuita sa o vad pe fata lui Rose. Acum semana mai mult cu ea insasi decat mai devreme. “Suntem chit.”

Am incuviintat din cap, mai mult decat doritoare sa ma conformez. La urma urmei, era un dublu agent. Sigur, ar fi trebuit sa ne spuna, dar avea sa ma ajute sa-mi iau revansa. Cel pe care eram cu adevarat furioasa era Emmett.

“Multumesc, Rose.” am imbratisat-o. “Esti o prietena buna.”

“Standardele tale sunt praf.” a mormait Edward si eu i-am zambit peste umar.

“Haide, puiut.” am fluturat eu genele la el, incrucisandu-mi degetele cu ale sale .”Avem vesti de dat.”

…………………………………………………………………………………………………………………………….

Alice si-a ridicat privirea in timp ce noi ne asezam la masa, dar a mutat-o trista cand si-a incrucisat-o cu a mea. Am simtit un junghi de regret pentru ca eram atat de rea cu ea. Vedeti voi, eu nu sunt in totalitate rea. Dar ea fusese una din personajele principale ale acestei farse si chiar ma ranise. Trebuia sa invete unde era trasata limita.

“Hei, prieteni.” am spus eu, sunand nervoasa. Si, destul de surprinzator, eram nervoasa. Aveam nevoie ca asta sa mearga bine, sa fie credibil, sau planul meu avea sa se prabuseasca inainte sa fi inceput.

Edward mi-a strans mana pe sub masa. Nu sunt sigura daca juca rolul sotului care ma sustine pentru binele farsei sau era doar instinctul, dar m-a facut sa zambesc oricum.

“Asta o sa sune nebunesc pentru voi, prieteni, dar doar ascultati, bine?” a adaugat el.

Frate, era bun.

Emmett s-a incruntat, iar Jasper ne privea calculat ca si cum incerca sa-si dea seama ce mai puneam la cale acum. Voiam sa-i trimit vreun semnal lui Jasper; la urma urmei, fusese singurul care incercase sa ne avertizeze. Dar n-as fi putut face asta fara ca Emmett sa observe. Prioritatile.

“Eu si Bella am iesit impreuna.” a spus Edward indifferent.

Mi-am dat ochii peste cap.

“Cata subtilitate.” am oftat.

El m-a privit cu regret.

“Stim.” a incuviintat Rose din cap.

Ochii mei s-ai marit. Bine, si acum ce?

“Ce?” am chitait. Cand aflasera? Doamne, oare era ceva exact ceea ce parea? Cate panze de paianjen incalcite!

Ea a ras.

“Edward nu e prea subtil dar cred ca amandoi ati cazut examenele ninja, prieteni.” a ranjit. “Daca incercati sa tineti o relatie secreta, ar trebui sa incetati sa va mai aspirati unul altuia fetele in fata casei.”

M-am imbujorat violent. Nu ma asteptasem la asta. Cand fusese asta? Nu aveau cum sa stie. Pe cat de rusinata ma simt sa recunosc ca fusesera multe ocazii cand ne-ar fi putut prinde pe mine si pe Edward in afara casei in ultima saptamana. Se tot oferea sa ma conduca la camioneta.

“Dumnezeule, Rose.” am mormait. “Tactul nu inseamna sa ne pui la perete.”

Emmett a ras.

“Asta-i iubita mea.”

Mi-am dat ochii peste cap.

“Asta nu-i tot.” a spus Edward, dregandu-si glasul. Am inspirit adanc ca si cum ma pregateam pentru ce urma sa spuna, dar el n-a mai spus nimic.

Mi-am ridicat privirea curioasa. Nu-mi spune ca acum batea in retragere ca un las! Stiam amandoi ca Emmett merita o razbunare pe masura si singurul fel in care puteam face asta era ca el sa creada ca ii cazusem in plasa. Wow, ma bucur ca asta era ultima farsa pentru ca in curand aveam sa pierd scorul.

“Esti in regula cu asta?” a soptit el, chiar daca oricum prietenii nostri il puteau auzi chiar si daca nu-si ciuleau urechile. Sigur ca si el stia asta. Am mai mentionat ca omul asta e bun?

I-am zambit bland, jucandu-mi rolul.

“Nu.” mi-am scuturat capul. “Dar voi fi. Vor afla mai devreme sau mai tarziu. Hai sa le spunem.”

Fara falsa modestie, si eu eram destul de buna. Exersasem.

“Suntem casatoriti.”

La fel de sec ca intotdeauna, domnule Cullen.

Toti au clipit. Era chiar amuzant sa le vezi ochii tuturor clipind in acelasi timp. Chiar si cei care stiau ca aveam de gand sa facem asta azi pareau socati. Probabil nu crezusera ca aveam tupeu. Alice nu mai semana cu Clopotica, ci mai mult cu o bufnita.

“Vorbiti serios?” a intrebat bufnita in cauza, evident hotarandu-se sa treaca mai departe. Pentru ca acum noi castigam. Inca nu scapase, dar n-avea cum sa doara daca toti isi jucau partea.

Am incuviintat din cap si l-am vazut pe Edward facand la fel cu coada ochiului.

“Dumnezeule!”

Era randul meu sa clipesc prosteste. Asta venise de la Emmett.

Mi-am intors privirea surprinsa sa omul gigant, vazand ca avea mainile puse dramatic pe piept, fluturandu-si genele. Rosalie a inchis ochii stanjenita in timp ce un cuplu tanar, probabil in luna de miere a trecut pe langa noi, privindu-l pe Emmett ca si cum era…ei bine, ca si cum era cea mai uriasa fiinta umana pe care o vazusera si care chitaia ca fetita de 12 ani asteptand un autograf pe volumul ei din Amurg.

Am inceput sa chicotesc in timp ce-mi imaginam scena.

Emmett a ranjit la mine.

“Bellsie, Bellsie, Bellsie.” si-a scuturat el capul ca directorul unei scoli dezamagit, desi imaginea lui ca o fetita de 12 ani cu coada de cal era inca proaspata si era cam greu sa scap de ea. “Ai avut secrete.”

Era bine macar ca Rose nu avea prea mult de facut ca sa-l faca sa nu se dea de gol. Era atat de incantat ca planul sau functiona ca nu avea de gand sa opreasca distractia acum. De indata ce Rose revocase regula fara sex, probabil planuise petreceri aniversare si toate cele. Nu mai avea cum sa opreasca nebunia asta acum. I se citea in ochi.

Aproape ca nu-mi puteam retine zambetul malefic care ameninta sa mi se intinda pe fata. Totul functiona exact cum aveam eu nevoie.

“Incep sa ma ingrijorez sincer pentru tine, omule.” i-a aruncat Jasper prietenului sau o privirea ingrijorata si eu mi-am muscat buza ca sa nu rad.

Edward a incuviintat aprobator din cap.

“Asteapta.” ne-a intrerupt Alice veselia cu o expresie confuza pe fata. “Voi v-ati trezit ieri si ati aflat ca sunteti casatoriti iar Bella rade si glumeste?”

Clar avea sa se foloseasca de situatia asta ca sa obtina niste raspunsuri pentru ea. La naiba. Ar fi trebuit sa stiu. Nu mi se intoarce roata la un moment dat intotdeauna?

Am ridicat din umeri, rezistand tentatiei de a ma foi in scaun, vinovata de o crima. Edward a ridicat mainile noastre impreunate si mi-a sarutat degetele. Isi juca partea si nu eram sigura daca voiam sa ma uit urat la el pentru ca atragea si mai mult atentia asupra noastra sau sa ma topesc la picioarele lui. Eu sunt Bella Swan, la naiba! Eu nu ma topeam.

“Sfinte Sisoe!” a icnit Alice.

Am ranjit la ea. Probabil ca realizase ca aveam sa dam un spectacol, dar nu cred ca realizase cat de bun avea sa fie.

“N-o sa-mi ies din minti din cauza asta.” am spus eu, incercand sa sun sigura pe mine.

“Si-a iesit din minti toata ziua.” a zambit Edward, distrandu-se putin si el. “La un moment dat, a trebuit sa-i aduc o punga de hartie ca sa respire in ea."

Mi-am dat ochii peste cap. Putin cam mult, Eddie baiete.

L-am inghiontit in coaste si el a tacut repede, desi sunt sigura ca nu era atat de mare impactul cu cotul meu.

“Dar acum nu-ti iesi din minti?” m-a privit Rose curioasa. L-am vazut pe Emmett bosumflandu-se langa ea si mi-am dat ochii peste cap.

“Nu-i mare lucru.” am spus. “Putem folosi verighetele ca sa scapam de ciudati.”

Edward a chicotit.

“Putem sa i le aratam lui Mike Newton cand ajungem acasa?” a intrebat el, sunand ca un copil entuziasmat. “Putem, te rog?”

Mi-am ridicat privirea spre el, amuzata.

“Cum de inca iti amintesti numele lui?”

El a ridicat din umeri.

“A cerut-o in casatorie pe sotia mea.”, a zambit el tachinant, ridicandu-si doar un colt al buzelor. “Nu e ceva ce poti uita usor.”

“Nu eram sotia ta atunci.” am spus eu.

S-a gandit la asta pentru o clipa.

“Foarte adevarat, dar stiam ca asta era destinat sa se intample.” Vocea i-a scazut spre final si eu am zambit.

“Va amuzati copios, domnule Cullen?”

El a zambit angelic.

“As face eu asa ceva?”

Eu am ridicat o spranceana.

“Da.”

El a ras.

“Dap.” a incuviintat aprobator din cap.

“Dumnezeule, opreste asta.”

M-am uitat la prietenii nostri care stateau toti cu gurile cascate. Rose arata ca si cum trecea prin dureri groaznice.

“Credeam ca era rau cand dansati unul in jurul altuia, cand va purtati groaznic unul cu celalalt.” a spus ea, incretindu-si nasul .”Doamne, e si mai rau acum ca sunteti impreuna.”

“Nu putem sa ne intelegem cu totii bine?” a facut Jasper.

“Dar ne intelegem bine.” a insistat Edward, de partea farsei.

Am incuviintat din cap.

Ei inca nu pareau convinsi. Ei bine…

“Deci inapoi la partea cu trezitul casatoriti.” a revenit Alice la subiectul initial. Asa, Ali. Lucrezi din greu pentru nunta ta perfecta. Cu siguranta luase foarte in serios amenintarile mele de a scoate din joc una din domnisoarele de onoare.

“Dupa cum am spus, nu-i mare lucru.” am recitat eu textul de dinainte invatat. “Nu suntem singurii care fac ceva foarte prostesc sub influenta alcoolului si nu e ca si cum va schimba ceva. Deja ieseam impreuna.”

“Deci, ramaneti…casatoriti?” s-a incruntat Emmett.

Am zambit, incapabila sa-mi mai retin acel zambet malefic prea mult. Sper ca nu s-a prins.

“Asa e.” am incuviintat din cap.

Acum el era cel care arata ingrijorat.

!!! IMPORTANT, CITITI VA ROG!!!

Mii, milioane, miliarde de scuze! Stiu ca sunt 3 luni de cand n-am mai postat nimic si ca v-am ingrijorat pe toti si sincera sa fiu, n-am nicio explicatie suficient de buna ca sa justifice delasarea mea totala.

O sa incerc de acum incolo sa ma tin de treaba, aveti aici noul capitol, iar daca inca mai sunt cititori, daca nu m-ati parasit toti dupa absenta mea total nejustificata si fara nicio scuza, m-am gandit ca ar fi dragut daca Hot De Camionete ar avea...un imn. Ganditi-va la cea mai potrivita melodie care ar caracteriza povestea, puneti-o intr-un comentariu, si apoi vom incepe votarea ca sa alegem cel mai bun IMN. Oare e termenul potrivit?

Oricum, in capitolul urmator, pe care voi incerca sa-l livrez cat mai repede, aventurierii se intorc in Forks.

Nu uitati ca-i gasiti pe DB si pe Hot De Camionete si pe Facebook! Pagina, aici.

Pupici :*:*:* >:D<